Nici Mugur Isărescu nu mai crede în trecerea la euro în 2019. Cât de realistă este această ţintă?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mugur Isărescu ar putea pierde şansa de a fi „naş la nunta leului cu euro“ şi în cel de-al cincilea mandat la şefia BNR FOTO Mediafax
Mugur Isărescu ar putea pierde şansa de a fi „naş la nunta leului cu euro“ şi în cel de-al cincilea mandat la şefia BNR FOTO Mediafax

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, consideră că discuţia privind adoptarea euro în 2019 trebuie să devină extrem de serioasă şi să se analizeze foarte bine dacă se menţine această ţintă întrucât, de la un punct încolo, „intră zilele în sac“, iar problema României este că nu se fac reforme structurale.

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a sperat că-şi va atinge obiectivul de a fi „naş la nunta leului cu euro“ în cel de-al cincilea său mandat la banca centrală, după ce criza i-a schimbat scenariul din mandatul precedent, însă acum începe să se îndoiască de faptul că România este pregătită să treacă la euro în 2019. Guvernatorul a avertizat că discuţia privind adoptarea monedei unice trebuie să devină extrem de serioasă şi că, de la un anumit punct, „intră zilele în sac“. 

El atrage atenţia că s-a ajuns la un consens politic privind intrarea României în zona euro în 2019, însă trebuie să existe o foaie de parcurs, să se realizeze reforme structurale.    

  

„Discuţia trebuie să intre pe un câmp extrem de serios. Suntem deja în aprilie 2015 şi încă nu avem o foaie de parcurs. (...) Dacă nu trecem în clar ce avem de făcut în fiecare trimestru, nu avem o foaie de parcurs, stabilirea unui 2019 sau oricare altă dată ar fi va fi lipsită de credibilitate şi ne va crea mai multe probleme. Ne vom încâlci în tot felul de explicaţii, iar aici credibilitatea este esenţială“, a declarat Isărescu, la o conferinţă organizată de Comisia Europeană.

El a precizat că acest obiectiv trebuie asumat de întreaga societate şi parafat printr-un act, fie că este vorba de o declaraţie în Parlament, o lege sau un pact politic. „Era timpul să discutăm despre drumul pe care România îl are de parcurs, cu atât mai mult cu cât, printr-un consens politic, este adevărat, mai mult verbal, şi printr-un angajament trimis la Washington, noi am stabilit o ţintă şi, de la un punct încolo, fără să exagerez, zilele intră în sac. Adică timpul devine scurt pentru a ne atinge ţinta“, a atras atenţia guvernatorul BNR.

Un nou termen în programul de convergenţă?

România şi-a fixat anul 2019 drept ţintă pentru aderarea la euro, termenul fiind cuprins şi în programul de convergenţă transmis de Ministerul Finanţelor către Comisia Europeană în primăvara anului trecut. Până la sfârşitul acestei luni, Finanţele trebuie să transmită din nou Bruxelles-ului un nou program, documentul urmând să conţină şi termenul-ţintă pentru adoptarea monedei unice. 

Mugur Isărescu atrage atenţia „să ne gândim foarte bine dacă menţinem această ţintă şi să vedem ce avem de făcut“, precizând că Bulgaria, Cehia, Ungaria şi Polonia nu au stabilit o dată-ţintă de aderare. 

„În prezent, cel mai mare pericol este încetăţenirea ideii că adoptarea euro este doar o schimbare de bancnotă şi că este doar responsabilitatea BNR. E vorba de o schimbare culturală. Cu motivaţii dintre cele mai bune, România obişnuieşte să deraieze repede de la politicile macro. Vrem să creştem mai repede, să ne meargă mai bine cât mai repede, uitând că costurile acestor derapaje sunt foarte ridicate. E drept, în ultimii 25 de ani pot afirmă acum că nu am stat macroeconomic mai bine ca acum“, a spus guvernatorul, potrivit HotNews.ro. 

„Nu facem reforme structurale“

Şeful băncii centrale a arătat că România îndeplineşte în prezent toate cele cinci criteriile de convergenţă nominală şi că are toate şansele să rămână cu toate criteriile îndeplinite, însă „nu putem spune cu mâna pe inimă că suntem pregătiţi să facem pasul“.

„Se vorbeşte în general despre convergenţă durabilă şi din acest punct de vedere apare extrem de importantă convergenţă reală. În 2008 eram codaşi în privinţă respectării criteriilor de la Maastricht. În 2015 suntem fruntaşi. (…) În privinţa PIB/locuitor, suntem la jumătate din media europeană, dar suntem din păcate pe penultimul loc în UE“, a mai spus Isărescu. Cele cinci criterii presupun menţinerea deficitului bugetar sub 3%, a datoriei publice sub 60%, a ratei inflaţiei şi a dobânzilor pe termen lung la un nivel apropiat de cel al ţărilor din zona euro şi stabilitatea cursului de schimb.  

Guvernatorul BNR a atras atenţia că cea mai mare problemă în procesul de adoptare a monedei unice este faptul că nu se realizează reforme structurale, el amintind de programele agreate de România cu instituţiile financiare internaţionale care sunt întârziate. „Problema noastră e că nu facem reforme structurale. Avem două asemenea programe- unul cu Comisia şi altul cu FMI - şi ambele sunt întârziate“, a punctat şeful băncii centrale.  

Presiunea ERM II

Dacă România menţine obiectivul de a adopta euro în 2019, în anul 2016 ar trebui să intre în Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM), supranumit „antecamera euro“, când leul nu va trebui să fluctueze cu mai mult de 15% faţă de un nivel stabilit.  

„Din punct de vedere tehnic, adoptarea euro la 1 ianuarie 2019 ar presupune intrarea în ERM II la 1 ianuarie 2016 şi participarea la aranjament pentru minimum doi ani. E drept, mai persistă incertitudini cu privire la nivelul cursului de schimb, din cauza intervenţiilor noastre. (…) Dispărând ajustarea prin cursul de schimb, toată povară politicilor economice cade pe fiscalitate, pe întreprinderi“, a explicat Isărescu.  

Ponta: O să discut cu Isărescu

Întrebat de jurnalişti cum comentează afirmaţia guvernatorului BNR, potrivit căreia România nu poate intra în zona Euro în 2019, aşa cum şi-a propus Guvernul, premierul Victor Ponta a spus că va avea o discuţie în acest sens cu Mugur Isărescu. „Dacă guvernatorul spune «Nu»... Oricum, nu putem intra în euro decât cu un efort Guvern, Parlament, Banca Naţională. 

N-am văzut exact declaraţiile, eu am discutat cu guvernatorul acum o săptămână sau două, dar cu siguranţă trebuie să ne vedem încă o dată şi să stabilim ce e realist şi ce nu“, a spus Ponta. 

El a amintit că, în materie de convergenţă monetară, expertiza BNR este mult mai mare decât a Guvernului.

Totodată, şeful Executivului a afirmat că România îndeplineşte criteriile nominale de aderare la Zona Euro, dar pentru a fi cu adevărat pregătită pentru aderare trebuie să aibă îndeplinite şi criteriile reale, cum ar fi, de exemplu, o economie competitivă.

„Şi mai trebuie un al treilea lucru, pe care nu-l spunem niciodată, pentru că nu e politicos să-l spunem: mai trebuie să fie de acord şi toate ţările din Zona Euro care în aceste zile sunt preocupate mai puţin de România, Polonia, cine urmează să intre în euro, cred că sunt mai preocupate de cine s-ar putea să iasă din zona euro”, a explicat premierul.

Economiştii: Adoptarea monedei unice, după 2020

România va adopta euro după 2020, iar noul pachet fiscal care reduce foarte mult taxele şi determină reinflamarea deficitului bugetar ne îndepărtează foarte mult de ţinta anunţată, consideră economiştii. 

„Anul 2019 era un obiectiv foarte ambiţios, fără îndoială. A fost un angajament politic, declarativ, lansat fără a avea o agendă de parcurs. Ca să fie fezabil acel 2019 trebuia să venim urgent cu o agendă clară de reforme structurale, pe care trebuie s-o implementăm, cu un drum de parcurs care să ne ducă la o convergenţă reală sănătoasă“, a declarer recent Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. 

Analistul Florin Cîţu a atras atenţia că România trebuie să decidă dacă va realiza convergenţa reală înainte de aderare, având avantajul unei politici monetare independente, sau în cadrul zonei euro, când acest avantaj se pierde. „Mai avem câţiva ani până la zona euro. România trebuie să înţeleagă că nu poţi să scapi de reforma reală, convergenţa reală trebuie făcută“, apreciază Cîţu. El a precizat că România ar putea adopta euro cel mai devreme după 2020.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite