O nouă rundă de discuţii cu FMI şi Comisia Europeană a început. Guvernanţii negociază pentru un deficit bugetar mai mare de 1,4% din PIB în 2015

O nouă rundă de discuţii cu FMI şi Comisia Europeană a început. Guvernanţii negociază pentru un deficit bugetar mai mare de 1,4% din PIB în 2015

Premierul Victor Ponta şi Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, vor să convingă reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene să accepte pentru anul viitor un deficit bugetar de cel puţin 1,4% din PIB FOTO Mediafax

Discuţiile dintre reprezentanţii Guvernului şi cei ai instituţiilor financiare internaţionale  - Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială - privind bugetul pentru 2015 continuă. Ultima rundă de negocieri a început la ora 19.00, iar guvernanţii încearcă să convingă finanţatorii externi să agreeze un deficit mai mare de 1,4% din PIB, pentru cheltuieli mai mari pentru cofinanţarea fondurilor europene şi pentru armată.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Guvernul încearcă să convingă FMI şi Comisia Europeană să accepte un deficit bugetar mai mare de 1,4% din PIB în 2015

Cea de-a patra rundă de negocieri cu delegaţia FMI şi a Comisiei Europene a început la ora 19.00. Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, şi Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru Buget, care ar fi obţinut acceptul instituţiilor financiare internaţionale de a avea un deficit bugetar de 1,4% din PIB în 2015, negociază acum cu FMI şi Comisia Europeană pentru un deficit de 1,7%-1,8% din PIB, procentajul suplimentar de 0,3-0,4% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri europene.


UPDATE O nouă rundă de negocieri cu FMI şi Comisia Europeană începe la ora 19.00

Discuţiile începute la ora 14.00 între reprezentanţii FMI, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, pe de-o parte, şi cei ai Guvernului, pe de altă parte, s-au încheiat, însă o nouă rundă de negocieri este programată pentru ora 19.00. 


UPDATE FMI acceptă un deficit de 1,4% din PIB

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional şi a Comisiei Europene ar fi acceptat ca bugetul pentru 2015 să fie construit pe un deficit de 1,4% din PIB, după mai multe runde de negocieri dure cu guvernanţii români, însă decisive sunt discuţiile programate pentru pra 14.00, potrivit unor surse din Ministerul Finanţelor, citate de realitatea.net.


UPDATE Victor Ponta: Negocierile cu FMI nu s-au încheiat

Premierul Victor Ponta a declarat că discuţiile cu FMI şi Comisia Europeană privind bugetul pentru 2015 se vior finaliza "azi-mâine“, în liniile deja menţionate - fără creşteri de taxe şi impozite, cu menţinerea reducerii CAS şi a scutirii de impozit pe profitul reinvestit, cu reducerea taxei pe stâlp şi indexarea pensiilor. Premierul a mai spus că proiectul bugetului pentru 2015 va fi trimis în Parlament vineri. Întrebat dacă bugetul pentru anul viitor va include mai mulţi bani pentru infrastructură, Ponta a spus "da, cu 7 miliarde de lei în plus la cofinanţarea fondurilor europene“.  

”Aceste discuţii le avem azi şi mâine, iar bugetul va fi transmis cel mai probabil vineri dimineaţă, după ce finalizăm şi includem toate amănuntele tehnice, către Parlament. Dacă vineri dimineaţă pleacă către Parlament, în urma unei şedinţe speciale pe care o vom avea probabnil vineri la ora 9.00, Parlamentul are timpul necesar pentru a-şi îndeplini propriile proceduri de depunere a amendamentelor, dezbaterea în comisii şi adoptarea în plen”, a afirmat Ponta.

Întrebat cum decurg negocierile cu FMI şi Comisia Europeană, Ponta a spus că discuţiile sunt încă în desfăşurare şi că atunci când va avea un rezultat îl va anunţa.


La discuţiile din această dimineaţă, alături de premierul Victor Ponta, au participat Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, şi Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru Buget, potrivit unor surse guvernamentale citate de Agerpres.

Reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene au cerut joi seara guvernanţilor, în cadrul unei discuţii tehnice, ca bugetul pentru 2015 să fie construit pe un deficit de 0,9% din Produsul Intern Brut (PIB), faţă de 1,4% din PIB, ţinta agreată anterior pentru anul viitor.   
 

olicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

O nouă rundă de negocieri este programată să înceapă la ora 15.00.
 
Diferenţa de viziune dintre FMI şi CE, pe de-o parte, şi Guvernul român a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, în intervenţii televizate, care a precizat că această solicitare nu va fi acceptată sub nicio formă şi că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanţări la proiectele europene de investiţii.
 
Delegaţia Fondului Monetar internaţional şi a Comisiei Europene se află în România în perioada 2-10 decembrie pentru a discuta cu guvernanţii proiectul de buget pentru 2015. 
 

La începutul misiunii finanţatorilor externi în România, guvernanţii au anunţat că Executivul va negocia cu experţii FMI şi ai Comisiei Europene un deficit pentru 2015 de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi co-finanţare.

Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PIB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

Potrivit mai multor surse, simulările realizate în acest moment la Ministerul Finanţelor Publice vizează reducerea cheltuielilor prin tăieri de la aproape toate ministerele, fiind greu de crezut că experţii FMI şi CE ar accepta o proiecţie de majorare a veniturilor dincolo de ajustarea liniară cu estimarea de creştere economică nominală.
 
Atât Consiliul Fiscal, cât şi experţi din Ministerul Finanţelor estimează că este nevoie de o ajustare de cel puţin 15 milliarde lei, iar dacă se elimină cheltuielile de apărare şi co-finanţare este vorba de o gaură de acoperit de minim 10 miliarde lei.
 
Premierul Victor Ponta a solicitat Ministerului Finanţelor să facă simulări în special pe reducerea cheltuielilor, pentru a putea respecta promisiunea din campania electorală că taxele şi impozitele nu vor fi majorate în 2015.
 
Finanţele trebuie să acopere în principal găuri bugetare care vin din măsurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an şi care au dus şi la suspendarea acordului cu FMI şi CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii şi salarii peste indexarea cu rata inflaţiei.
 
Până în prezent Finanţele au anunţat doar că accizele exprimate exclusiv în lei şi îngheţate pentru 2015 la nivelul din acest an, la un curs 4,738 lei/euro, vor fi indexate în următorii ani cu rata anuală a inflaţiei calculată la finele lunii septembrie. 
 
Indicaţii despre intenţiile Guvernului în negocierile cu FMI a dat chiar ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, care a declarat că Executivul vrea să ceară derogare pentru cheltuieli suplimentare cu apărarea de circa 0,3% din PIB şi o parte din cofinanţările necesare în 2015, estimate la peste 10 miliarde de lei.
 
Surse oficiale au declarat pentru Mediafax că săptămâna trecută Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a avut o întâlnire pe această temă cu comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici.
 
Întrucât execuţia bugetară din acest an a fost ţinută foarte strâns, în principal pe partea de investiţii publice, Finanţele au înregistrat la octombrie surplus bugetar, astfel că Guvernul a aprobat miercuri o a treia rectificare bugetară pentru plata unor beneficii salariale câştigate în justiţie şi a unor obligaţii ale ANRP.
 
Această rectificare nu ajută însă construcţia bugetară pentru anul 2015, întrucât ţintele convenite cu FMI şi Comisia Europeană vizează deficitul calculat potrivit ESA, ori drepturile salariale au fost deja introduse în deficitul ESA la momentul în care au fost câştigate şi au devenit o obligaţie certă pentru stat.
 
Mai mult, mutarea cheltuielilor de investiţii pentru 2015 creşte deficitul pe ESA şi va pune presiuni suplimentare pentru ajustări structurale, pentru ca România să atingă angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal.
 
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a afirmat că propriile calcule, care indică pentru 2015 un deficit bugrtar mult peste 2,8% din PIB, diferă de prognoza Comisiei Europene şi estimările autorităţilor întrucât acestea au avut în vedere doar ce a fost publicat în Monitorul Oficial până în luna octombrie, iar de la acel moment Guvernul a mai aprobat o serie de acte normative cu impact fiscal.
 
Preşedintele Băsescu a declarat, joi, că îi aminteşte premierului că nu a fost în consens cu el privind reducerea CAS şi că l-a "atenţionat" că vor fi probleme în alcătuirea bugetului, adăugând că ştie că acesta ar avea dificultăţi şi nu ar vrea ca rezolvarea să fie o întrerupere a acordului cu FMI.
 
"Am auzit de la domnul prim-ministru Victor Ponta apelul la consens, spunând că a fost un adevărat consens cu CAS, cu reducerea CAS şi că efectul a fost foarte bun. Îi aduc aminte că nu a fost în consens cu mine. L-am atenţionat că va avea probleme majore în alcătuirea bugetului şi respectarea termenelor şi a Tratatului fiscal şi a angajamentelor pe care România le are de reducere a deficitului până la situaţia în care să nu ne mai creştem datoria publică, pentru că de fapt aici este cheia procesului de reducere continuă a deficitului. Să ajungem să nu mai împrumutăm bani pentru a executa bugetul. Ştiu că în momentul de faţă are dificultăţi, nu ştiu cum le va rezolva. Nu aş vrea însă ca rezolvarea să fie o întrerupere a acordului cu FMI, pentru că România a trecut de mult de faza la care nu era capabilă să ducă până la capăt un acord cu FMI", a spus Băsescu, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni.
 
El a menţionat că ţara noastră "a trecut demult de această fază" şi a arătat că, dacă nu s-ar continua acordul, ar fi "o mare bilă neagră" şi pentru Fond.
 
 
Mai puteţi citi: 
 

 

 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: