Ne petrecem 90% din timp în clădiri, cu impact asupra sănătăţii. Copiii riscă să se îmbolnăvească de astm

Ne petrecem 90% din timp în clădiri, cu impact
asupra sănătăţii. Copiii riscă să se îmbolnăvească de astm

Specialiştii consideră că nu mai avem luxul să amânăm măsurile legate de eficienţă energetică în România, ţinând cont că ne petrecem 90% din timp în clădiri, cu impact asupra sănătăţii. De exemplu, unul din trei copii europeni trăieşte în clădiri nesănătoase, cu riscul de a se îmbolnăvi de astm.

Ştiri pe aceeaşi temă

Eficienţa energetică a devenit o prioritate la nivel global, dar şi în politicile Comisiei Europene, pe care România are obligaţia să le implementeze. Măsurile concrete de eficienţă energetică nu mai pot fi amânate la nivel naţional, mai ales în clădiri, unde ne petrecem 90% din timp. Creşterea performanţei energetice a acestora va conduce nu doar la reducerea facturilor, ci şi la îmbunătăţirea sănătăţii şi productivităţii muncii, datorită unei calităţi mai bune a aerului interior, au susţinut experţii prezenţi la Forumul România Eficientă, organizat de Energy Policy Group.

Unii dintre cei mai cunoscuţi specialişti la nivel naţional şi european au dezbătut în cadrul Forumului România Eficientă, organizat săptămâna trecută în Bucureşti, beneficiile, dar şi dificultăţile în implementarea măsurilor de creştere a eficienţei energetice, precum gradul redus de informare al populaţiei, dar şi problemele clarităţii legislative şi capacităţii instituţionale a autorităţilor.

„Este momentul să punem vorbele în acord cu faptele la noi în ţară, pentru că nu cred că mai avem luxul să menţinem la un nivel declarativ proiectele şi intenţiile noastre legate de eficienţă energetică. Este timpul să punem la punct instrumente şi programe concrete prin care să finanţăm eficienţa energetică în România”, a declarat Radu Dudău, director al Energy Policy Group, think-tank specializat în domeniul energiei şi coordonator al proiectului România Eficientă.

Beneficiile eficienţei energetice

Beneficiile eficienţei energetice se reflectă nu doar în scăderea facturilor, ci şi în creşterea confortului şi într-un impact mai mic asupra mediului şi al consumului de resurse energetice.

„Cred că eficienţa energetică este foarte importantă, pentru că energia reprezintă fundamentul vieţii noastre. Nu putem trăi fără căldură, electricitate, mobilitate. Energia consumată are însă şi un impact asupra mediului, deci trebuie să o utilizăm eficient. După cum vedem, generaţiile tinere au aşteptări foarte exigente de la noi”, a declarat, la rândul său, Christina Verchere, CEO OMV Petrom, sponsorul proiectului România Eficientă.

Unul din trei copii trăieşte în clădiri nesănătoase

În Europa, peste 65 de milioane elevi şi aproape 4,5 milioane profesori petrec între 170 şi 190 de zile anual la şcoală şi aproximativ 70% din acest timp este petrecut în interiorul clasei.

„Asigurarea unui climat interior bun în şcoli este esenţial pentru a proteja procesul educaţional al copiilor şi sănătatea lor. Calitatea aerului ar putea stimula performanţa elevului cu până la 15%, cu un efect pozitiv asupra vitezei de lucru, nivelului de atenţie şi concentrare”, a susţinut Mihai Moia, Director Executiv al Asociaţiei pentru Promovarea Eficienţei Energetice în Clădiri (ROENEF), unul dintre partenerii implicaţi în proiectul România Eficientă.

La nivel european, unul din trei copii trăieşte în clădiri nesănătoase, ceea ce îi expune la risc ridicat de a se confrunta cu probleme de sănătate nedorite, precum astmul, a mai spus reprezentantul ROENEF, citând datele unui studiu efectuat în domeniu - Healthy Homes Barometer 2019.

Productivitatea muncii creşte cu 12% într-o clădire de birouri renovată

De asemenea, 90 milioane de studenţi îşi petrec zilele în clădiri de învăţământ, iar 80 de milioane de muncitori petrec câte 8 ore în fiecare zi la birou, a arătat Mariangiola Fabbri, director de Cercetare în cadrul Institutului European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE), unul dintre cele mai importante think-tank-uri la nivel european în domeniu.

„Studiile arată că o calitate slabă a aerului interior poate afecta semnificativ sănătatea ocupanţilor, prezenţa, concentrarea, ori performanţa de muncă sau învăţare. Ele mai indică o creştere de 12% a productivităţii într-o clădire de birouri renovată”, a declarat reprezentanta BPIE, în cadrul Forumului România Eficientă.

Astfel, politicile de sănătate şi de energie ar trebui coordonate, iar în sistemele de colectare a datelor privind eficienţa energetică ar trebui incluşi indicatori privind sănătatea clădirilor. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările