Munca de acasă, soluţie pentru coronavirus. Ce opţiuni au la dispoziţie angajaţii

Angajaţii pot stabili cu angajatorul să lucreze de acasă, în perioada crizei de coronavirus, şi au la dispoziţie câteva moduri legale pentru a face acest lucru.

Ministrul interimar al Muncii, Violeta Alexandru, a recomandat angajaţilor să nu îşi ia concediu de odihnă sau concediu medical, în această perioadă în care România este afectată de o răspândire tot mai mare a coronavirusului. Autorităţile propun alte soluţii, precum munca de acasă sau flexibilizarea programului de lucru, acolo unde este posibil. Sfaturile oficialilor vin în contextul în care şcolile au fost închise iar în eventualitatea unei epidemii economia României trebuie să continue să funcţioneze.

„Am venit cu câteva soluţii aplicabile exclusiv în perioada în care unităţile de învăţământ sunt închise, conform deciziei fiecărui angajator: 1. Munca de acasă, acolo unde angajatorul permite acest lucru; 2. Telemunca, acolo unde angajatorul, specificul muncii şi condiţiile logistice permit; 3. Flexibilizarea programului de muncă”, a declarat Violeta Alexandru.

Legislaţia muncii prevede două variante a muncii „de acasă”: una este munca la domiciliu, iar cea de-a doua variantă este telemunca.

Munca la domiciliu

Angajatorii pot lua în calcul trecerea temporară a angajaţilor pe munca de acasă. Mai precis, angajatorii pot decide, ca măsură temporară de prevenire şi combatere a răspândirii virusului Covid-19, schimbarea temporară a locului muncii din cel menţionat în contractul individual de muncă, în muncă la domiciliu.

Angajatorii vor trebui să stabilească: durata de timp pe parcursul căreia măsura muncii la domiciliu îşi va produce efectele, categoriile de salariaţi faţă de care aceste măsuri pot fi impuse şi obligaţia salariaţilor de a informa angajatorul cu privire la starea de sănătate.

„Sunt consideraţi salariaţi cu munca la domiciliu acei salariaţi care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuţiile specifice funcţiei pe care o deţin. În vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariaţii cu munca la domiciliu îşi stabilesc singuri programul de lucru. Angajatorul este în drept să verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, în condiţiile stabilite prin contractul individual de muncă”, arată Codul Muncii.

Telemunca

Telemunca, în schimb, poate fi prestată doar de acei angajaţi a căror activitate este realizată cu ajutorul tehnologiei (desktop, laptop, smartphone etc.). Cu toate acestea, rămâne o opţiune viabilă doar pentru o parte dintre angajaţi, respectiv cei a căror activitate se poate desfăşura şi independent de spaţiul tradiţional al biroului.

Desfăşurarea activităţii prin telemuncă poate avea loc în urma încheierii unui act adiţional la contractul individual de muncă, care include precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă, în ce locuri lucrează, modalitatea de evidenţiere a orelor de muncă prestate de telesalariat, responsabilităţile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, condiţiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activităţii în regim de telemuncă.

Flexibilizarea programului

Flexibilizarea programului de muncă se referă la stabilirea unor programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză cu respectarea duratei maxime legale a timpului de muncă.  Ministrul Muncii a explicat că acest lucru se poate face prin modificarea orelor de începere a programului de lucru, prestarea doar a câtorva ore pe zi sau doar a câtorva zile pe săptămână la sediul angajatorului, restul muncii urmând a se desfăşura de la distanţă.

România şi Bulgaria se situează la coada clasamentului european în ceea ce priveşte ponderea persoanelor care lucrează de acasă în total angajaţi, cu 0,4% şi, respectiv, 0,3%, arată cele mai recente date publicate de Eurostat. Potrivit unui studiu derulat în 2018 de eJobs România, 8 din 10 români ar vrea să lucreze remote, măcar o zi pe săptămână.