Modificări la legea dialogului social: Mai puţini membri vor fi necesari pentru un sindicat, noi situaţii în care se poate declanşa greva

Modificări la legea dialogului social: Mai puţini
membri vor fi necesari pentru un sindicat, noi situaţii în care se poate
declanşa greva

Parlamentarii propun o serie de modificări la legea dialogului social, prin care sunt aduse noutăţi în ceea ce priveşte declanşarea grevei, precum şi cu privire la numărul de persoane de care este nevoie pentru a forma un sindicat.

Ştiri pe aceeaşi temă

La acest moment, există un nou proiect pentru modificarea Legii nr. 62/2011 a dialogului social, aflat în lucru la comisiile din Parlament (înregistrat la Senat sub nr. L567/2018).

Cristina Tudoran şi Bianca Chera, asociaţi în cadrul firmei de avocatură PeliFilip, au explicat ce impact are acest proiect faţă de reglementarea generală a grevei din legile în vigoare.

Noutăţile propuse                                               

Din expunerea de motive, iniţiatorii anunţă că scopul urmărit este de a reglementa o procedură clară privind declanşarea, reprezentarea, soluţionarea şi monitorizarea conflictelor colective de muncă şi a grevelor.

Aspectele cu adevărat noi sunt puţine. Însă unele dintre acestea pot avea un impact nefavorabil substanţial pentru angajatori. Le reluăm mai jos:

a) Greva să poată fi declanşată şi de sindicatele nereprezentative

Proiectul de lege prevede că, în cazul în care nu există sindicate reprezentative la nivelul unităţii, declararea grevei se face de către toate sindicatele legal constituite la nivelul unităţii, cu condiţia ca acestea să totalizeze jumatăte plus unu din numărul angajaţilor unităţii. Hotărârea de a declanşa greva se va adopta, în acest caz, cu acordul scris a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor sindicatelor respective.

Se instituie un nou caz în care poate fi declarată greva

La fel ca şi in reglementarea actuală, imediat dupa iniţierea negocierii colective, angajatorul va trebui să pună la dispoziţia partenerului de dialog social anumite informaţii cu caracter economico-financiar, pentru a permite acestora să fie în deplină cunostinţă de cauză cu privire la aspectele care fac obiectul negocierii (informaţiile sunt menţionate expres şi în proiect, ele privesc, în general, aspecte legate de evoluţia ocupării forţei de muncă în unitate, situaţia economică a angajatorului, schimbări în condiţiile de muncă, ş.a.).

În cazul în care angajatorul nu va furniza aceste informaţii, angajaţii, prin persoanele care îi reprezintă în mod legal în cadrul negocierii, vor putea declara grevă chiar înainte de începerea negocierii propriu-zise.

Având în vedere că proiectul normativ preia interdicţia de declarare a grevei pe durata aplicării unui contract colectiv de muncă, modificările de mai sus nu ar trebui să afecteze protecţia instituită în favoarea angajatorului, spun Cristina Tudoran şi Bianca Chera.

Reducerea numărului minim de angajaţi care se pot constitui într-un sindicat

Proiectul prevede că va fi suficient ca un număr de 3 angajaţi (în loc de 15, cât este necesar în prezent) să constituie un sindicat.

Stadiul proiectului normativ şi potenţialele modificări ale formei actuale

Momentan, proiectul este încă în lucru la Comisiile permanente ale Senatului. Cu această ocazie însă, reprezentanţii organizaţiilor sindicale au propus deja amendamente cu impact semnificativ pentru angajatori. Cu titlu particular, asociatele companiei de avocatură menţionează:

-         se urmăreşte modificarea regimului juridic aplicabil grevei, inclusiv prin reglementarea unor situaţii în care aceasta ar putea fi desfăşurată în perioada de valabilitate a unui contract colectiv de muncă (e.g. declararea nulităţii unor clauze din contractul aplicabil sau expirarea perioadei de aplicare a clauzelor supuse renegocierii periodice) şi atenuarea regimului sancţionator pentru organizatorii grevei declarate ilegale.

-         impunerea obligaţiei angajatorului de a invita sindicatul la toate şedinţele consiliului de administraţie care ar putea afecta angajaţii. Momentan, proiectul reglementează acest aspect doar cu titlu de posibilitate (ca şi în prezent). Dacă însă această propunere ar fi preluată de legiuitor, una dintre implicaţiile majore s-ar situa în sfera propunerilor de restructurări economice, care vor fi deci dezvăluite sindicatului odată cu informarea reprezentanţilor conducerii, înainte de a exista deci o decizie în acest sens. Contra-argumentele aduse de angajatori ţin de faptul că acest lucru ar aduce atingere prerogativei angajatorului de a îşi organiza singur afacerea, drept recunoscut expres de lege. În plus, este foarte probabil ca informaţiile să fie dezvăluite angajatilor vizaţi, fără posibilitatea unui control efectiv din partea angajatorului.

Concluzii

În forma în care se prezintă în acest moment, proiectul normativ nu modifică substanţial regimul actual de exercitare a grevei sau mecanismele prin care angajatorul poate căuta reparaţia de la instanţele competente, în cazul grevelor ilegale, spun Cristina Tudoran şi Bianca Chera.

Problema, potrivit lor, o reprezintă însă modificările propuse de organizaţiile sindicale, care pot avea un impact major pentru companiile din mediul privat. Rămane de văzut în ce măsură acestea vor fi preluate în forma finală a proiectului legislativ. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările