Micii întreprinzători spun că ei şi persoanele fizice ar trebui să beneficieze de amnistia fiscală

Un sondaj efectuat de CNIPMMR săptămâna trecută arată că micii întreprinzători nu susţin necesitatea adoptării măsurii amnistiei fiscale, considerând că persoanele fizice şi microîntreprinderile ar trebui să fie în principal vizate de această măsură.

În ceea ce priveşte efectele negative considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenţilor au evidenţiat încurajarea neachitării debitelor bugetare, alimentarea unei înclinaţii şi mai pronunţată spre evaziune fiscală, încălcarea principiilor de bază ale fiscalităţii, efectele negative asupra bugetului de stat şi creşterea riscului infracţional, a anunţat Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Întrebaţi dacă susţin necesitatea/oportunitatea adoptării măsurii amnistiei fiscale, 76,2% din respondenţi au menţionat că nu susţin amistia fiscală, a informat luni CNIPMMR.

Au fost 324 de respodenţi, în proporţie de 57,1% microîntreprinderi, 14,3% întreprinderi mici, 19% întreprinderi mijlocii, 3,2% întreprinderi mari şi 6,4% ONG-uri şi alte forme juridice.

Întrebaţi dacă sunt interesaţi personal să îşi declarare în mod voluntar veniturile nefiscalizate care au fost sustrase impozitării, 55,6% din respondenţi au declarat că nu au un interes personal în aplicarea acestei măsuri, doar 44,4% menţionând că ar putea fi interesaţi personal de amnistia fiscală.

În ceea ce priveşte efectele considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, 46% din respondenţii au menţionat că această măsură este una controversată cu efecte multiple şi 30,2% că va avea efecte negative, doar 23,8% considerând că va avea efecte pozitive.

”Printre cele mai importante efecte pozitive considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, respondenţii au menţionat reducerea sau chiar eliminarea penalităţilor de întârziere şi nesancţionarea faptelor respective”, spun reprezentanţii CNIPMMR.

Prima concluzie care rezultă în mod evident din analiza răspunsurilor primite la chestionarul realizat este realismul şi responsabilitatea cu care întreprinzătorii privesc fiscalitatea, respectarea dispoziţiilor legale şi necesitatea unui buget de stat echilibrat: deşi 44,4% din respondenţi declară că ar putea fi interesaţi personal de amnistia fiscală (să li se reducă măcar penalităţile datorate), 76,2% din respondenţi nu susţin adoptarea acestei măsuri şi tot 76,2% considerând că măsură este una controversată, cu efecte multiple, sau cu efecte negative, arată sondajul Consiliului pentru IMM-uri.

A doua concluzie este evidenţierea efectelor controversate şi negative ale măsurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenţilor atrăgând atenţia asupra acestora.

“Restartarea mediului de afaceri” menţionată în cuprinsul capitolului “Politici publice privind IMM” din  Programul de Guvernare vizează în principal măsuri de stabilitate şi predictibilitate pentru întreprinzători.

”Sectorului IMM-urilor trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice care să asigure o reglementare inteligentă, consultarea sistematică cu organizaţiile reprezentative, creşterea accesului la finanţare, simplificarea procedurilor şi debirocratizare, un cadru legal stabil şi predictibil”, adaugă reprezentanţii CNIPMMR, citaţi de news.ro.

Ei subliniază că, în locul unei măsuri controversate de amnistie fiscală, cu efecte negative evidente, cu dezavantaje şi inechităţi faţă de contribuabilii oneşti, ar trebui avute în vedere măsuri de stimulare a conformării benevole şi de bonificare a întreprinzătorilor care şi-au plătit la timp şi în bune condiţii taxele şi impozitele, precum şi măsuri de îmbunătăţire a cadrului legal fiscal, vizând în principal aşezarea justă a sarcinilor fiscale potrivit principiului constituţional care reprezintă o garanţie a principiului egalităţii în materie fiscală (de exemplu, eliminarea obligaţiilor de a plăti contribuţii mai mari decât înseşi veniturile realizate pentru contractele cu timp parţial care afectează circa 1 milion de salariaţi), precum şi reducerea penalităţilor foarte ridicate din prezent şi combaterea plăţilor întârziate ale autorităţilor publice faţă de întreprinzători.  

În cuprinsul Programului de Guvernare, la capitolul “Politici publice privind IMM” este menţionată “Restartarea mediului de afaceri”, prin „introducerea planurilor de conformare de la un anumit moment dat, astfel încât toate companiile să aibă asigurat un cadru predictibil pentru viitor, fără a exista teama că anumite greşeli din trecut vor mai putea apăsa asupra activităţii ulterioare”, precizează CNIPMMR.

Măsura amnistiei fiscale care face obiectul unor analize la nivelul Ministerului Finanţelor, pentru care se va lua o decizie la sfârşitul verii. Ultimile declaraţii publice au fost în sensul că nu sunt vizate persoanele fizice, ci companiile de stat „cu datorii istorice”.

Amnistia fiscală înseamnă, printre altele, şi acordarea de către autorităţi a unei perioade de graţie, de 3-6 luni, în care contribuabilii pot să îşi declare în mod voluntar veniturile nefiscalizate (care au fost sustrase impozitării), urmând să fie recompensaţi pentru gestul lor cu reducerea sau chiar eliminarea penalităţilor de întârziere, precum şi de acuzaţia de evaziune fiscală.

Potrivit ultimelor date publicate de ANAF, totalul datoriilor persoanelor fizice şi juridice către stat sunt de circa 33 – 34 miliarde de lei, din care 18,4 miliarde de lei reprezintă restanţele unor firme.

Ultima statistică a ANAF, arată că la 30 septembrie 2017, 2.696 companii de stat şi 155.102 societăţi private nu plătiseră contribuţiile obligatorii pentru pensii, sănătate şi şomaj. Datoriile totale erau de 18,4 miliarde de lei, dintre care circa jumătate proveneau din restanţele companiilor de stat.

Pe primul loc al marilor datornici se află CN a Huilei, care are o restanţă de 3,7 miliarde lei, urmată de SC pentru Închidere şi Conservarea Minelor – tot o firmă de stat – care are datorii de „numai” 941,9 de milioane de lei, pe locul trei aflându-se SN CFR SA, cu datorii de 601,6 milioane lei.

Următoarele cinci locuri sunt ocupate, în ordinea mărimii datoriilor, de CE Huneoara – 431,3 milioane lei; SN a Cărbunelui – 301,7 milioane lei; Romaero – 183,84 milioane lei; Moldomin – 159 milioane lei şi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) – 142 milioane lei.

Până la aceeaşi dată, PSD Bucureşti înregistra o datorie la bugetul asigurărilor sociale de 100.000 lei.i