Liderul UDMR, deranjat de schimbările „de la o zi la alta” din Legea offshore: Nu era vorba de o nuanţare mică

Liderul UDMR, deranjat de schimbările „de la o zi la alta” din Legea offshore: Nu era vorba de o nuanţare mică

Kelemen Hunor - FOTO Eduard Enea

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, s-a declarat deranjat de modificările „de la o zi la alta” aduse Legii offshore, afirmând că nu au existat explicaţii sau argumente raţionale, financiare, motiv pentru care a cerut retrimiterea în comisiile de specialitate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Liderul UDMR spune că de la Senat la Cameră legea a fost modificată substanţial cu privire la deductibilităţile şi taxele suplimentare. El a adăugat că resursele de gaz din Marea Neagră vor putea asigura independenţa egernetică de Rusia pentru România şi mai multe ţări din Europa Centrală, iar acesta este motivul „bătăliei uriaşe”.

„Legea offshore este foarte importantă pe termen lung, atât pentru România cât şi pentru o bună parte din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte dependenţa energetică de resursele din Est, mai ales din Rusia. De aceea eu cred că trebuie o abordare foarte echilibrată. Pe de altă parte, aceste resurse se află la o adâncime foarte mare şi exploatarea lor înseamnă nişte riscuri pentru investitori, costuri enorm de mari (...) Trebuie să găseşti o formă echilibrată prin care şi investitorii vor fi interesaţi să vină şi să facă această extragere de gaze naturale de la o adâncime foarte mare de pe platforma Mării Negre, dar în acelaşi timp să aibă şi bugetul României venituri importante, substanţiale din acest resurse naturale”, a declarat, sâmbătă, la Arad, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, potrivit News.ro.

El a adăugat că „România va putea asigura o independenţă egernetică de Rusia nu numai pentru ţara noastră, dar şi pentru Ungaria, Austria şi o bună parte din zona Europei Centrale, de aceea este şi această bătălie uriaşă pe resursele din Marea Neagră”.

Cu privire la retrimiterea legii în comisiile de specialitate, Kelemen Hunor a declarat: „Pe mine m-a deranjat faptul că lucrurile s-au schimbat de la o zi la alta fără nişte explicaţii, fără argumente raţionale, financiare. Noi am propus, printre altele, ca o parte importantă din veniturile care se obţin din acest exploatări să fie direcţionată către dezvoltarea reţelei de distribuire a gazelor naturale spre cetăţeni. Ştiţi foarte bine că în România nici 50 la sută din populaţie nu este conectată la reţeaua de gaze. Noi am cerut garanţii că aceste investiţii se vor face pe termen relativ scurt, ca să aibă fiecare cetăţean posibilitatea de a folosi gazele naturale”. 

Liderul UDMR a adăugat că de la Senat la Cameră legea a suferit modificări substanţiale.

„Dacă la Senat anumite chestiuni erau OK, acum trei săptămâni, acum două săptămâni, legate de taxele suplimentare şi legate de recuperarea investiţiilor, ce s-a schimbat în două săptămâni de la Senat la Cameră, că a trebuit să umblăm... nu era vorba de o nuanţare mică, ci de o schimbare substanţială în ceea ce priveşte deductibilităţile şi taxele suplimentare. Nu se poate accepta că o investiţie se face cadou, dar nu se poate accepta nici că profitul trebuie să fie de 300 – 400 de ori mai mare decât investiţia şi de aceea noi am cerut o discuţie pe cifre, pe nişte proiecţii bugetare financiare pe termen lung şi de aceea am cerut retrimiterea în comisiile de specialitate şi să vedem dacă şi investitorii pot fi de acord cu varianta propusă de Parlament. Pentru că este important să vorbim de acest aspect: tehnologia foarte avansată prin care se pot exploata aceste resurse naturale o are foarte puţine companii în lume”, a spus liderul UDMR.

Kelemen Hunor a mai declarat că o altă variantă ar fi ca România să oprească acest proiect până când va avea resurse financiare să exploateze gazul din adâncimile Mării Negre, dar ar trebui să plătească peste două miliarde de dolari companiilor care au investit până acum în cercetare: ”Ei pleacă acasă (companiile – n.r.) şi noi aşteptăm aşa cum au făcut norvegienii cu resursele lor în anii 70, până când au găsit resursele financiare şi umane, tehnologia necesară. Şi asta e o soluţie, dar nu cred că în acest moment se poate lua o decizie fără toate argumentele financiare, geopolitice şi riscurile care eventual vor veni dacă nu se va realiza proiectul”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: