Liberalizarea pieţei de energie cu faţă umană

Raportul Expert Forum „Liberalizarea cu faţă umană”, arată pericolele nerealizării liberalizării pieţei de gaze şi energie, dar nu tratează necesitatea reducerii costurilor, strategii de eficienţă şi eficacitatea în sectorul energetic şi mai ales necesitatea diseminării, consilierii şi învăţării consumatorilor despre oportunităţile şi pericolelor care le implică această liberalizare şi cum pot fi maximizate primele şi minimizate celelalte.

Materialul realizat de Expert Forum scoate în evidenţă avantajele pe care le conferă liberalizarea pieţei de gaze şi energie pentru consumatorul final, argument cu care teoretic în anumite ipoteze sunt de acord, fără a fi de acord cu motivaţia acestei afirmaţii: „UE ne forţează să liberalizăm doar cât se dovedeşte că este în interesul consumatorului. Garantat, au calculat mai atent decât ai noştri”!!!

Liberalizare pieţei pentru produse precum gazele naturale sau energia electrică, determină o alocare eficientă a resurselor doar respectându-se o serie de cerinţe ale Liberalizării Pieţei:

1.      realizarea reformei instituţionale şi convertirea la cultura capitalistă;

2.      eficientizarea mecanismelor judiciare (creşterea vitezei de derulare a proceselor comerciale, eliminarea barierelor procedurale neeficace, specializarea magistraţilor în domeniul dreptului comercial pe sectorul energetic);

3.      realizarea mecanismelor de reducere şi sancţionare a influenţelor politice sau a grupurilor de interese pe piaţă;

4.      profesionalizarea şi promovarea unor mecanisme de responsabilizare a instituţilor ce activează pe piaţa gazelor şi a energiei;

5.      realizarea unor strategii de armonizare a securităţii resurselor, siguranţei livrării, puterii de cumpărare şi sustenabilitatea operatorilor, care să determine legii şi politici care să echilibreze derapajele care apar în societate;

6.      elaborarea unei legislaţii complete, coerente şi conţinând instrumente specifice pieţei liberalizate;

7.      dezvoltarea de instituţii şi programe de pregătire economică şi juridică a persoanelor pentru sectorul energetic  (în România nu există astfel de programe de studiu);

8.      prezenţa societăţii civile, prin organizaţii, fundaţii sau alte entităţi care să ridice nivelul de conştiinţă, interes, competenţă şi implicare pe piaţa energiei, pentru a fi contrapartea care asigură echilibrul funcţionării unei pieţe, sacţionând derapajele;

9.      realizarea unei activităţi concentrate şi susţinute de diseminare, consiliere şi învăţare a consumatorilor despre oportunităţile şi pericolele care le implică liberalizarea pieţei şi cum pot fi maximizate primele şi minimizate celelalte;

10.  implicarea presei în susţinerea procesului de diseminare a informaţilor pentru consumatori.

Cu cât numărul cerinţelor expuse anterior necesare liberalizării pieţii va fi mai mic, cu atât riscul ca liberalizarea să nu fie în interesul consumatorului este mai mare.

Multe din aceste cerinţe sunt dorinţe formulate încă de acum 20 de ani, fără să prezinte evoluţii majore. Dar aşa cum s-a dovedit chiar pe piaţa din România ele nu blochează liberalizarea, dar crează breşe care fac ca avatajele consumatorilor să fie sifonate către alte părţi din piaţă. Aceasta poate face ca rezultatele aşteptate ale liberalizarii să nu fie în totalitate atinse sau chiar să conducă la consecinţe negative.

O analiză corectă a procesului de liberalizare, mai ales din prisma consumatorului trebui să trateze corect şi complet consecinţele şi să nu creeze în mintea oamenilor speranţe de neatins şi să distrugă încrederea în sisteme echitabile, dar imperfecte.

Acelaşi raport arată că procesul de liberalizare permite: „Consumatorilor casnici să-şi schimbe furnizorul, exemplificând că în UK, în 2008, 20% dintre consumatorii casnici işi schimbaseră furnizorii”. Dacă am face o comparaţie între cultura, sistemul instituţional, legislativ, politic, sistemul juridic, implicarea societăţii civile, a presei, a şcolilor de management şi marketing al energiei (cele mai mari din Europa) din UK şi România am avea şi un răspuns al acestui procent. Experienţele avute, probabil fiecare din cetăţenii acestei ţări pe piaţa unor servicii de telefonie mobilă a arătat că schimbarea furnizorului nu este nici pe departe atât de uşoară şi chiar intervenţia instituţilor de reglementare nu a putut elimina în totalitate această practică, nu fără plata unor costuri suplimentare semnificative.

Afirmaţia precum eliminarea preţurilor reglementate va încuraja investiţiile şi promovarea eficienţei energetice sunt din nou elemente teoretice, care în practică nu întotdeauna le am regăsit. Deşi practica reglementării preţurilor, nu este o practică echitabilă la nivelul consumatorilor, fiind contraproductivă în alocarea corectă a resurselor reale dintr-o piaţă, determinând stabilirea unor preţuri adminstrative care aproape niciodată nu reflectă realitatea, acestea fiind fie „poplist” în favoarea consumatorilor, fie „speculativ” în favoarea operatorilor.

Lipsa unui sistem de politici şi strategii adecvate nu permit „mâinii nevăzute a pieţei liberalizate” să determine alocarea surplusului de venituri a operatorilor din sectorul gazelor naturale înspre noi investiţii în acest sector. Astfel încât, din nou în lipsa unor principii specifice pieţei liberalizate, această decizie, nu este decât o dorinţă şi există riscul ridicat ca dereglementarea preţurilor să nu-şi atingă scopul.

Concluzile studiului în fapt urmează aceeaşi abordare teoretică şi uşor „populist speculativă”, neprezentând cauzele, dar acuzând efectele:

-          vinovăţia „Băieţilor deştepţi”  -  existenţa acestora este un efect al următoarelor cauze (în fapt aceleaşi care pot face ca liberalizarea pieţei să nu fie în favoarea consumatorilor) : influenţele politice, deprofesionalizarea instituţilor ce activează pe piaţa energiei, lipsa strategiilor şi politicilor energetice, lipsa sau incoerenţa legislaţiei, dublată de modul de control şi aplicare al acesteia, inexistenţa societăţii civile ca şi contraparte pe piaţa gazelor, interesului instituţilor de stat şi a presei de a realiza programe de diseminare pentru publicul larg. Vinovaţii sunt la adăpostul: imunităţii şi a hârtiilor.

-          Ineficienţa managementului unor companii energetice cu capital de stat  - efectul de asemenea al unor cauze precum: lipsa reformelor instituţionale, influenţele politice, lipsa strategiilor şi politicilor energetice, inexistenţa societăţii civile .

Liberalizarea pieţei este o metodă care poate aduce modificări pozitive în societate, pentru consumatori şi operatori deopotrivă, dacă sunt realizate cât mai multe din cele 10 cerinţe expuse anterior.