Cum ricoşează criza din Ucraina în economia românească: leul şi cotaţiile bursiere scad, aurul şi preţurile carburanţilor cresc

Cum ricoşează criza din Ucraina în economia românească: leul şi cotaţiile bursiere scad, aurul şi preţurile carburanţilor cresc

Scumpirea ţiţeiului, determinată de criza din Ucraina, se poate transmite la pompele româneşti de motorină şi benzină

Leul şi cotaţiile principalelor companii listate la Bursă încep să piardă teren, pentru că investitorii sunt îngrijoraţi, iar creşterea preţurilor la ţiţei ar putea declanşa scumpiri în lanţ.

Ştiri pe aceeaşi temă

Veştile contradictorii privind evoluţiile din Ucraina îi pun în dificultate de decizie pe investitorii care contează pe pieţele financiare, şi asta începe să afecteze prin ricoşeu mai mulţi indicatori reprezentativi pentru economia românească.

Concret, moneda naţională s-a depreciat ieri faţă de cea europeană şi de cea americană, revenind peste pragurile de 4,5 lei/euro, respectiv 3,2 lei/dolar, în timp ce media cotaţiilor bursiere de la Bucureşti a început prin a scădea cu peste 2% în primele ore ale şedinţei de tranzacţionare, pe fondul tensiunilor din Ucraina.

O veste bună ar putea fi că, în acest context, investitorii îşi „refugiază“ plasamentele din nou pe aur, ca în anii crizei financiare mondiale, şi astfel cotaţiile metalului preţios cresc semnificativ. Dar cea mai proastă veste vine de pe piaţa mondială a petrolului, unde evoluţiile din Ucraina forţează creşterea cotaţiilor, iar scumpirea ţiţeiului se poate transmite atât la carburanţii auto, cât şi la gazele consumate de români.

Agitaţie şi corecţii la Bursă

Bursa de la Bucureşti a coborât cu 2,27% în prima parte a şedinţei de ieri, iar titlurile SIF-urilor au consemnat scăderi între 3,2% şi 6,3%, sub presiunea intensificării tensiunilor din Ucraina.

Aceeaşi cauză a provocat corecţii pe toate bursele internaţionale. Ulterior, aproape de ora închiderii şedinţei de tranzacţionare, toţi indicii bursieri erau pe minus.

Corecţiile de pe pieţe sunt determinate de intensificarea tensiunilor din Ucraina, după ce trupele ruse au preluat controlul Peninsulei Crimeea, unde se află baza navală Sevastopol – cartierul general al flotei ruse din Marea Neagră.

Aurul, manta de ploaie pentru investitori

Preţul aurului a atins luni noi maxime, după ce investitorii s-au refugiat pe acest activ considerat sigur în contextul conflictului dintre Rusia şi Ucraina. Banca Naţională a României a anunţat luni o cotaţie de 141,6752 lei/gramul de aur, cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni. Pe bursa Comex din New York, preţul aurului cu livrare în aprilie a crescut ieri cu 2,2%, până la 1.350,5 dolari/uncie, cea mai ridicată cotaţie din ultimele patru luni, potrivit Bloomberg. Volumul tranzacţiilor cu contracte la termen a fost ieri cu 51% mai mare faţă de media ultimelor 100 de zile.

Contagiunea crizei din Ucraina se vede în pieţele globale de capital, iar ca reacţie de adăpostire investitorii au început să mizeze din nou pe aur şi pe yenul japonez. Cât priveşte moneda românească, aceasta va evolua într-un interval ponderat, 4,50-4,52 lei/euro, dar dacă în Ucraina se va ajunge la conflict armat ar putea sparge bariera de 4,60 lei/euro“, a declarat pentru „Adevărul“ Claudiu Cazacu, analist-şef al companiei de brokeraj XTrade Brokers.

Ce companii româneşti stau cu ochii pe Ucraina

Petrom este una dintre companiile româneşti care vor să se extindă în statul vecin. Societatea anunţa în raportul depus în urmă cu două săptămâni, atunci când şi-a anunţat rezultatele financiare, că a preluat, la finele anului 2013 companiile OMV Petrom Ukraine E&P GmbH şi OMV Petrom Ukraine Finances Services Gmbh, suma pentru care s-au derulat aceste tranzacţii nefiind cunoscută. Concomitent, Petrom anunţa, ca perspectivă pe 2014, continuarea negocierilor privind acordul de împărţire a producţiei pentru perimetrul Skifska, aflat în Marea Neagră. Acesta a fost câştigat la o licitaţie, în consorţiu cu Exxon Mobil şi Shell.

Şi Rompetrol este atentă la situaţia din Ucraina. Grupul deţine o reţea de benzinării în acest stat şi vrea să o extindă astfel încât să ajungă la un sfert din vânzările totale de combustibili din acest stat. Carburanţii sunt exportaţi de la rafinăria Petromidia.

În luna februarie, omul de afaceri Marcel Bărbuţ, proprietarul companiei de materiale de construcţii Adeplast, anunţa că a sistat investiţii de 17 milioane de euro în zona Cernăuţi. În fine, Transgaz, transportatorul naţional de gaze, este interesat direct de situaţia din Ucraina, în condiţiile în care compania operează un gazoduct în Dobrogea, care vine din acest stat şi tranzitează gaze ruseşti spre Bulgaria, Grecia şi Turcia.


Schimburile comerciale sunt în favoarea României

Potrivit Serviciului de Stat de Statistică al Ucrainei, în anul 2013, volumul schimburilor comerciale între Ucraina şi România a însumat 1,45 miliarde de dolari SUA (în 2012 fuseseră 1,48 miliarde de dolari), din care exportul ucrainean către România a fost de 558,22 milioane de dolari (2012 – 551,6 milioane de dolari), iar importul ucrainean din România – de 897,02 milioane de dolari (2012 – 929,75 milioane de dolari).

Comparativ cu anul 2012, în general, cifra de afaceri a scăzut cu 1,8%, exportul ucrainean a crescut cu 1,2%, importul a scăzut cu 3,5%. Soldul comercial a constituit la 338,8 mln. dolari în favoarea României“, se arată într-o notă statistică postată pe site-ul Ambasadei Ucrainei la Bucureşti.


Combustibilii s-ar putea scumpi

Carburanţii şi combustibilii comercializaţi în România s-ar putea scumpi în perioada următoare, după ce preţul barilului de ţiţei a crescut ieri cu 2%, ajungând la 111,2 dolari, din cauza ocupării peninsulei Crimeea de către forţele armate ruse.

Cuantumul majorărilor la pompă va depinde, însă, de durata prelungirii tensiunilor, iar preţul barilului ar putea ajunge la valori şi mai mari, în cazul în care se va ajunge la escaladarea violenţelor.

În acest moment, circa 50% din preţul la pompă al unui litru de carburant vândut în România se duce la bugetul de stat sub formă de accize şi TVA. Cealaltă jumătate adună împreună costurile de rafinare, distribuţia, dar şi extracţia, în strânsă legătură cu toate cotaţiile de pe bursele internaţionale. Momentan, nu există pericolul unor majorări de preţ din cauza stocurilor realizate atunci când cotaţiile erau mai mici.

Dar, pe măsură ce stocurile se epuizează, iar leul se devalorizează faţă de dolarul american, atunci am putea asista la influenţe directe asupra preţului la pompă.

Pe de altă parte, dacă livrările de ţiţei din Rusia ar fi perturbate, există deja mai multe state care pot suplini cantităţile, cum ar fi Libia şi Iranul.

Preţul gazului, cuplat cu al ţiţeiului

O altă potenţială problemă o constituie gazele naturale. România importă 15%-20% din necesar de la intermediarii Gazprom, restul fiind procurat de la producătorii locali, Petrom şi Romgaz, în cantităţi aproape egale.

Gigantul rus Gazprom a solicitat Ucrainei plata datoriei de 1,55 de miliarde de dolari şi a anunţat că e posibil ca aceasta să nu mai primească discountul de 30% convenit la finele anului trecut. Datoria la gaze este unul dintre instrumentele tradiţionale ale Rusiei de a forţa Ucraina, afirma ieri, pentru Bloomberg, Mikhail Korchemkin, şeful East European Gas Analysis.

Pe de altă parte, Ucraina se află aproape de colapsul financiar, solicitând 15 miliarde de dolari de la FMI. În 2006 şi 2009, Rusia a închis robinetul pentru Ucraina, iar aceasta, la schimb, s-a alimentat din gazele care tranzitau ţara şi erau destinate statelor occidentale.

Totuşi, în cazul în care un astfel de scenariu ar deveni din nou realitate, alimentarea cu gaze nu este în pericol nici în România, nici în restul Europei. Un raport Commerzbank de săptămâna trecută arăta că depozitele de gaze naturale ale Europei ar putea acoperi necesarul de consum pentru o perioadă chiar şi după încheierea iernii.

Acest lucru se datorează cererii slabe de gaze, care a ajuns la cel mai redus nivel din 1999 încoace şi va coborî în acest an la minimul ultimilor 16 ani, potrivit Societe Generale. De vină sunt vremea călduroasă şi preţurile mari practicate de Gazprom.

Gigantul rus leagă preţul gazelor de cel al ţiţeiului în contracte pe termen lung, deşi cererea s-a prăbuşit în Europa. Marile grupuri energetice europene, precum E.ON sau RWE, solicită trecerea la preţuri spot, stabilite pe bursele de mărfuri.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: