Potenţialul zăcămintelor de gaz din apele româneşti de la Marea Neagră, de până la 200 de miliarde de metri cubi, a atras interesul giganţilor mondiali din industria de gaze şi ţiţei, precum americanii de la ExxonMobil şi austriecii de la OMV Petrom.

România îşi asigură deja aproape întregul consum de gaz din producţia onshore proprie şi şi-ar putea chiar dubla cantităţile de gaze produse în următorii 20 de ani, odată cu exploatarea resurselor offshore din Marea Neagră.

România produce anual 10,5 miliarde de metri cubi de gaz, majoritatea onshore, şi consumă 11-12 miliarde de metri cubi, ceea ce face această ţară în cea mai mare parte independentă de importurile de gaz rusesc. O poziţie pe care alte ţări din regiune nu pot decât să o invidieze. Alte state member ale UE se chinuie între timp să elaboreze strategii energetice coerente, care să le reducă dependenţa de importurile ruseşti. Prin urmare, ele sunt interesate de zăcămintele de gaz disponibile în România, ca şi de cele din Norvegia sau SUA.

Ungaria a fost prima ţară care s-a abonat la gaz românesc din Marea Neagră, după ce Budapesta a convenit cu firma americană ExxonMobil ca livrările să înceapă în 2022. Acestea ar urma să acopere jumătate din necesarul ungar de gaz, care se ridică la 10 miliarde de metri cubi pe an.

Dar compania de stat românească Transgaz, care asigură transportului acestui gaz, trebuie mai întâi să finalizeze construcţia fazei a doua din conducta BRUA, care ar permite transportarea anuală a 4,4 miliarde de metri cubi de gaz din România în Ungaria.

O povară de ordin legal

Noua lege ameninţă acum să reducă elanul României în exploatarea amintitelor zăcăminte offshore. Forma finală a noii legi îngheaţă nivelul taxelor pe perioada producţiei de gaz offshore, dar menţine un plafon maxim de 30% din sumele investite care poate fi dedus la plata impozitelor către statul român – o schimbare criticată atât de investitori, cât şi de experţi.

Aceştia susţin că noul regim fiscal al Bucureştiului devine astfel printre cele mai puţin atractive în exploatarea gazului în regiunea Mării Negre. Legea stipulează şi obligativitatea de a asigura livrări de gaz interne în proporţie de 50% şi cerinţa ca 25% din angajaţi să fie cetăţeni români, ceea ce ar putea încălca legislaţia europeană privind o piaţă a muncii liberă şi deschisă.

În plus, România nu ar deţine infrastructura necesară pentru a consuma nici măcar jumătate din producţia de gaz offshore estimată.

"În acest sens, avem nevoie de interconexiuni, de liberalizarea pieţei şi de un cadru legal stabil", a declarat pentru Agerpress  Francois-Regis Mouton, director pentru afaceri europene la Asociaţia Internaţională a Producătorilor de Gaz (IOGP).

Guvernul de la Bucureşti speră că noua lege va genera pentru stat venituri de 17,5 miliarde de euro în următorii 20 de ani (aproximativ 20 de miliarde de dolari). Un studiu efectuat de Deloitte susţine că investiţiile în gazul de la Marea Neagră vor genera venituri extrabugetare de 26 de miliarde de dolari şi vor adăuga 40 de miliarde la PIB-ul României până în 2040.

Opoziţie în creştere

Asociaţia de concesiuni offshore ARCOMN s-a plans însă într-o declaraţie de presă că: "Stabilitatea fiscală este astfel total pierdută, ceea ce face imposibilă luarea unor decizii finale de investiţii".

Iar acest lucru ar putea afecta exploatările de la blocul Neptun din Marea Neagră, un proiect comun al aripii româneşti a OMV, OMV Petrom, şi ExxonMobil.

În 2012, cele două companii au anunţat că au descoperit rezerve de gaz cuprinse între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi la exploatarea Domino-1, operată de ExxonMobil.

Câmpul Domino şi Dezvoltarea Midia Gas, operată de Black Sea Oil & Gas, sprijinit de Carlyle Group, aşteaptă deciziile de investiţii finale. Sunt aşteptate anunţuri cu privire la o demarare a operaţiunilor comerciale până la sfârşitul acestui an.

"Nu putem lua o decizie privind investiţiile la Petrom în acest trimestru, aşa cum am plănuit", a declarat recent preşedintele  OMV Rainer Seele, adăugând că OMV trebuie încă să evalueze condiţiile pentru aceste "investiţii de miliarde de euro."

Grupul care îi reprezintă pe investitorii în proiectele offshore româneşti de la Marea Neagră, RBSTA, a precizat că actorii industriali implicaţi sunt acum obligaţi să evalueze impactul noii legi pentru fiecare contract în parte.

Investitorii din Marea Neagră, inclusiv ExxonMobil, OMV Petrom, Lukoil şi Carlyle, au investit peste 2 milioane de dolari în ultimii 10 ani în explorarea perimetrelor de la Marea Neagră.

Jo Harper - Deutsche Welle