PIB potenţial este acel nivel al producţiei realizate într-o ţară în condiţiile în care factorii de producţie (muncă, natură, capital, tehnologie s.a.) sunt utilizaţi la o capacitate normală. De exemplu forţa de muncă lucrează 8 ore pe zi, capitalul cat este prevăzut în cartea tehnică s.a. Alte definiţii arată că PIB potenţial este acel nivel al PIB la care există ocuparea deplină, acel nivel de PIB care nu produce inflaţie, acel nivel al PIB ce caracterizeaza echilibrul economiei pe termen lung. PIB ul potential este o referinţă, un prag. Dacă PIB ul efectiv dintr-un an este mai ridicat decât PIB potenţial înseamnă că economia se află într-un decalaj expansionist (condiţii bune). Dacă diferenţa este foarte mare efectiv vis-a-vis de potential atunci economia se supraîncălzeşte şi apar dezechilibre. Invers, dacă PIB ul efectiv dintr-un an este mai mic decât PIB potenţial înseamnă că economia se află într-un decalaj recesionist (condiţii proaste). Şi aici, dacă diferenţa negativă este foarte mare efectiv vis-a-vis de potential atunci economia intră în recesiune şi apar dezechilibre. Aşa funcţionează economia - ciclic, volatil.

Mergând mai departe cu analogia în termeni medicali, în mod normal apreciem că există febră când temperatura corpului depăşeşte 37 grade la adulţi, 38 de grade la copii.

Acum apar trei probleme pe care încerc să le prezint.

Prima. Cine măsoară, cum măsoară, cu ce aparate? Temperatura corpului uman o măsurăm cu termometrul fie el clasic fie digital.

În economie, se întămplă astfel la măsurarea PIB potenţial, unde există mai multe metodologii şi multă incertitudine. Acest indicator nu se poate calcula exact, el se estimează. Iar în funcţie de metoda de estimare se obţin valori diferite. Fiecare metodă are avantajele şi dezavantajele/riscurile ei şi din cauza incertitudinii in estimare există autori care au propus construirea unui indice consensual, care agregă rezultatele obţinute prin diferite proceduri statistice de filtrare (metoda funcţiei de producţie, filtru HP, wavelet, filtru Kallman s.a.) asociind fiecărei metode o anumită pondere de importanţă (ca legătură inversă în raport cu stabilitatea acelei proceduri). Detalii pentru estimarea PIB potenţial pentru România puteţi citi aici. Sigur mai există şi alte metode de estimare - un exemplu ar fi metoda multivariată dar nu intrăm în detalii.

A doua problemă decurge din prima - cum interpretăm datele obţinute?

Cu privire la temperatura corpului, la copii de exemplu, dacă termometrul este axilar temperatura normală este situată între 34,7 şi 37,7 grade Celsius, la cel oral 35,5 si 37,5 grade, la rectal intre 36,6 si 38 grade iar la cel digital (la nivelul frunţii) 35,4 până la 37,4 grade. Valorile diferă în funcţie de metodologia si aparatul de măsură.

În economie vorbim de supraîncălzire (să o asociem cu febra) atunci când decalajul expansionist (deviaţia PIB) sau output gap ul pozitiv este mai mare de 1,5% din PIB potenţial adică atunci când PIB efectiv într-un an este mai mare decât PIB potenţial peste valoarea anunţată. Aşadar Comisia Europeană vede o perioadă bună, acolo unde ar începe tendinţele de supraîncălzire dincolo de un output gap mai mare de 1,5% din PIB potenţial. Aici este punctul în care ar trebui să înceapă monitorizarea iar intervenţia efectivă prin măsuri de politici restrictive s-ar recomanda la valori dincolo de acest prag. Sigur că pot exista diferenţieri în funcţie şi de alte condiţii macroeconomice date.

Pentru România, output gap-ul este estimat de Comisia Europeană (după metoda funcţiei de producţie, metodologie aplicabilă la nivelul tuturor statelor membre ale UE), Comisia Naţională de Prognoză (după aceeaşi metodologie, dar cu ipotezele macroeconomice specifice) şi Banca Naţională a României (pe baza unui model de prognoza pe termen scurt/mediu, cu date trimestriale). BNR publică estimarea de output gap pentru România la nivelul perioadei curente - de exemplu în Raportul asupra Inflaţiei din noiembrie regăsim date cu privire la output gap din T4 2017, iar la capitolul de final regăsim prognoze pentru 2018 (3,8-3,9% din PIB potential) si 2019 (2,7% din PIB potential). 


Sursa: Comisia Europeană, Utilizarea optimă a flexibilităţii în cadrul  normelor prevăzute de Pactul de Stabilitate şi Creştere, 2015, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52015DC0012&from=EN

A treia problemă decurge din primele două - ce decizii luăm pe baza datelor obţinute. Păi dacă se depăşeşte persistent temperatura obişnuită se administrează antitermice.

În economie dacă se depăşeşte consistent output gap ul considerat de referinţă, politica monetară vorbeşte de exces de cerere agregată şi implementează măsuri restrictive (de exemplu creşterea ratei dobânzii) precum şi măsuri macroprudenţiale. Politica fiscal bugetară devine şi ea restrictivă, acţionând în sensul raţionalizării cheltuielilor bugetare şi creşterii încasărilor la buget. Ambele politici încearcă să stabilizeze economia, să reducă volatilitatea şi să permită stabilizatorilor automaţi să acţioneze. Ca şi cum temperatura corpului trebuie să revină la normal, aşa şi economia trebuie să revină aproape de normal.

Bun dar să vedem ce se intămplă în economia României, de ce există diferenţe mari de abordare între Guvern şi BNR şi de ce am afirmat în titlu că politicile economice sunt conduse de acest indicator - output gap.

Ce se întâmplă în economia românească?

Output gap ul (deviaţia PIB) estimat de Comisia Europeană pe baza prognozei PIB potential prin metodologia funcţiei de producţiei (metodă compatibilă folosită pentru toate ţările europene/ metoda considerată ca având cel mai mare grad de acurateţe) pentru câteva ţări europene selectate inclusiv România îl regăsiţi aici.

Acelaşi output gap estimat de Comisia Naţională de Prognoză si trimis catre Comisia Europeană în cadrul Programului de Convergenţă 2017-2020 îl puteţi citi în tabelul de mai jos. 

 

Contribuţii (%)

PIB potenţial

Capital

Muncă

Productivitatea totală a factorilor (PTF)

Output gap

2015

3.3

1.1

-0.5

2.7

-1.6

2016

3.9

0.8

0.0

3.1

-0.8

2017

4.5

1.0

0.2

3.3

-0.1

2018

5.0

1.2

0.3

3.4

0.4

2019

5.3

1.4

0.3

3.6

0.7

2020

5.4

1.6

0.2

3.6

1.0

Sursa: Programul de Convergenţă 2017-2020, http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pdc/programconvergenta2017_2020.pdf

Tot în cazul României, output gap ul estimat de Banca Naţională a României îl vedeţi mai jos.


Sursa: Raport asupra inflaţiei, februarie 2018, www.bnro.ro

Observaţi diferenţe mari în interpretarea stării economiei. De aici apar opinii divergente cu privire la politicile de urmat între CNP, Comisia Europeană pe de o parte şi BNR pe de altă parte. Estimările diferite ale acestui indicator crucial împiedică definirea unitară a naturii unei politici economice.

Pentru output gap ul României în 2017, Comisia Naţională de Prognoză estimează -0,1 % din PIB potenţial, Comisia Europeană +0,7% din PIB potenţial iar BNR între 2% şi 3,9 % din PIB potenţial T1-T4 2017. Pentru 2018, BNR estimează 3,8-3,9%, CNP estimează +0,4% iar Comisia Europeană 1,1% din PIB potenţial.

Ok, o să spuneţi - şi care este problema? Este o problemă structurală, ca şi cum temperatura copilului dumneavoastră este alta în funcţie de cine şi cu ce măsoară. După unii are febră puternică după alţii nu are febră. Contează, atunci când are febră trebuie administrate antitermice, trebuie monitorizare strictă pe alte simptome, eventual trebuie un control la medicul de specialitate. Dacă nu are, nu se administrează medicamente, temperatura este normală, corpul funcţionează corect, nu exista alertă.

Aşa se întâmplă şi în economie şi veţi înţelege acum de ce am spus ca evoluţia acestui indicator cu estimări incerte conduce politicile economice din România. Gândiţi-vă că BNR se uită şi vede ouptut gap de 3,9% din PIB potenţial, triplu faţă de cel considerat de Comisia Europeană ca fiind normal şi astfel acţionează în consecinţă. Apar declaraţii publice legate de politicile expansioniste, de excesul de cerere agregată, derapaje de politici fiscale şi de venituri, de supraîncălzire şi mai mult apar decizii de frânare a creşterii economice - creşteri succesive de rata a dobanzii şi activarea unor instrumente macroprudentiale de limitare a creditarii, reducere a investiţiilor s.a.m.d. Experţii BNR văd economia românească ca şi cum ar avea febră puternică. Mai departe se merge pe transmisia efectelor, output gap ul ridicat creează inflaţie, creează creşteri ale dobânzilor, pune presiune pe cursul de schimb şi aşa mai departe. Toată construcţia mesajelor publice şi a viziunii ce vine dinspre BNR are ca punct de referinţă direct sau indirect acest indicator.

Pe de altă parte, Guvernul se uită la ceea ce zic Comisia Europeană şi Comisia Naţională de Prognoză - un output gap de 0,7% în 2017 şi 1,1% din PIB potenţial (cf CE) sub pragul de alertă de 1,5% din PIB potential - si spun ok mergem mai mult pe investiţii, temperăm politicile de venituri, dorim sa ramanem în limitele de sustenabilitate. Guvernul vede economia românească funcţionând normal, deocamdată fără parametri care să activeze protocoalele de alertă.

Mergând mai departe, pe baza output gap se estimează deficitul bugetar structural iar pe baza acestui deficit bugetar structural se verifică dacă o ţară respectă sau nu regulile fiscale. Aici intervine din nou o problemă. Există de trei ani încoace o avalanşă de studii care cer renunţarea la regulile fiscale calculate pe baza output gap - un indicator plin de incertitudine. Detalii aici dar şi aici unde 8 ministri de finante din Zona Euro cer renuntarea la acest indicator ...   Interesant ce spun autorii din prima sursă citată mai sus "In theory, the current EU fiscal rules, with cyclically adjusted targets, flexibility clauses and the option to enter an excessive deficit procedure, allow for large-scale fiscal stabilisation during a recession. However, implementation of the rules is hindered by the badly-measured structural balance indicator and incorrect forecasts,leading to erroneous policy recommendations. The large number of flexibility clauses makes the system opaque. The current inefficient European fiscal framework should be replaced with a system based on rules that are more conducive to the two objectives, more transparent, easier to implement and which have a higher potential to be complied with".

O serie de întrebări rămân. Ce mai înteleg românii care citesc ştirile economice contradictorii? Cine are dreptate? Are febră economia românească sau nu? De ce in Polonia, cu acelasi output gap ca al nostru de 1,1% din PIB potential, Republica Cehă (1%), Ungaria (2,1%) şi ţările baltice (între 2,1%si 2,5% din PIB potenţial) nu există aceleaşi discuţii legate de derapajele de politici şi supraîncălzirea economiei? De ce în Polonia şi Republica Cehă estimările privind output gap efectuate de Banca Centrală sunt relativ apropiate de estimările făcute de Comisia Europeană iar la noi diferenţele sunt de 3 ori mai mari? (detalii în imaginile de mai jos)


 

Este raţional să ne ghidăm după metodologia Comisiei Europene sau nu? Nu ar trebui ca estimarea indicatorului output gap să se facă printr-o metodologie agreată de ambele părţi? Cum să se adopte decizii raţionale de politici economice pe baza unor estimări corecte dacă nu există o metodologie cât de cât compatibilă, dincolo de nevoile specifice de modelare asociate BNR si Comisiei Europene/CNP? 

Aceste dileme ar trebui să se afle pe primul punct la discuţia dintre Premierul României şi Ministrul de Finanţe cu Guvernatorul Băncii Naţionale a României. De la acest indicator pleacă totul. Nu pot fi două oglinzi care să reflecte atât de diferit realitatea.

Update BNR publică prognoza privind estimarea de deviaţia a PIB output gap privind 2018 unde estimează 3,8-3,9% din PIB potential iar in 2019 deviaţia coboara la 2,7% din PIB potential. Deci diferentele sunt de peste 3 ori in 2018 si de peste 2 ori in 2019 fata de estimarea conforma cu metodologia CE.