Lazea: Economia nu poate creşte cu 5% timp de 10 ani doar cu stimuli fiscali. E nevoie de investiţii de 17-18 miliarde euro pentru creştere economică sustenabilă

Stimulii fiscali nu pot ajuta economia României să crească în mod sustenabil, cu 5%, timp de 10 ani, pentru că reprezintă doar măsuri pe termen scurt, singura soluţie viabilă fiind reformele structurale, a declarat economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, în cadrul unei conferinţe de presă organizată de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

România trebuie să înregistreze un avans de minimum 5% timp de mai mulţi ani pentru a reduce decalajul existent faţă de ţările dezvoltate din Uniunea Europeană (UE), dar acest obiectiv nu se poate realiza doar pe baza stimulilor fiscali, consideră economistul. 

„Economia României nu poate creşte sustenabil cu 5% pe an, timp de 10 ani, numai cu stimuli fiscali, care mai devreme sau mai târziu vor trebui retraşi. O creştere sustenabilă poate fi obţinută doar prin reforme structurale“, a spus Lazea.

Reformele structurale presupun privatizarea sau restructurarea companiilor de stat ineficiente, creşterea eficienţei administraţiei de stat şi stimularea competiţiei şi a investiţiilor pe toate pieţele, spun economiştii.  

În plus, Lazea a arătat că este nevoie de investiţii de 17-18 miliarde euro pentru a avea o creştere economică sustenabilă. Mai exact, un grup de lucru constituit la iniţiativa Guvernului, împreună cu specialişti ai Academiei Române şi ai BNR, a identificat 90 de măsuri care ar trebui luate în mai multe domenii, în următorii ani, pentru ca România să aibă o creştere economică sustenabilă, efortul financiar fiind de 17-18 miliarde euro.

Grupul de lucru a efectuat o analiză a economiei româneşti, pentru identifica măsurile care trebuie luate în vedere obţinerii unei creşteri economice sustenabile pe termen lung, în vederea reducerii decalajelor faţă de economiile dezvoltate din Uniunea Europeană.

„Au fost stabilite ca prioritare domenii precum educaţia, cercetarea, agricultura, eficienţa energetică, sănătatea, piaţa de capital şi infrastructura. Au rezultat 90 de măsuri cu un buget de 17-18 miliarde euro, adică peste 10% din PIB“, a spus Lazea.

Pentru finanţarea măsurilor, circa 7% din PIB s-ar putea găsi, în următorii ani, în bugetele ministerelor, însă pentru restul sumei, circa 6-7 miliarde euro, ar trebui un efort suplimentar, a explicat economistul. 

azea consideră că restul sumei poate fi obţinut în timp, din creşterea bugetului alocat investiţiilor, ca urmare a avansului economic, estimat în perioada 2016-2020 la aproape 40 miliarde euro. „Trebuie să avem grijă să nu risipim banii care vor veni la buget din creşterea economică din viitor“, a mai spus Lazea.

Economia românească a primit mai mulţi stimuli din partea Guvernului în ultimul an, care au accelerat creşterea economică în prima jumătate a acestui an. Efectul maxim a fost înregistrat în trimestrul al doilea, când economia a avansat cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Însă efectul stimulilor s-a atenuat în al treilea trimestru, când creşterea economică a încetinit la 4,4%, sub aşteptări.

Creşterea economiei româneşti din trimestrul al treilea al acestui an, de 4,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, este una sub aşteptări, iar şansele ca Produsul Intern Brut (PIB) să avanseze cu peste 5% în acest an sunt foarte mici, fiind mai degrabă aşteptat un avans de 4,5%, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Economia românească a crescut în trimestrul al treilea din acest an cu 4,4%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, iar faţă de trimestrul anterior cu 0,6%, în timp ce avansul pe primele nouă luni a fost de 4,9%, arată primele estimări publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Este o creştere economică sub aşteptări, sunt foarte mici şanse să avem o creştere peste 5% în acest an“, a afirmat Dumitru, în cadrul unei conferinţe pe teme economice. 

Temperarea creşterii economice era anticipată de analişti. „Era de anticipat, având în vedere că o parte din avansul de până acum s-a datorat reducerii TVA şi creşterii consumului. O creştere bazată pe stimuli fiscali nu este una de durată“, a spus Dumitru. 

Pentru întregul an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează un avans economic de 5%, în timp ce Comisia Naţională de Prognoză (CNP), un organism guvernamental, mizează pe un avans de 4,8%.

Dumitru a avertizat că avansul înregistrat de deficitul de cont curent în acest an este unul firesc, în condiţiile în care excedentul cererii interne a crescut, iar producţia internă nu a reuşit să acopere cererea. Contul curent al balanţei de plăţi s-a înrăutăţit în septembrie, după o ameliorare în perioada verii, înregistrând după primele nouă luni o creştere de două ori şi jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 2,66 miliarde euro.

Economia a primit mai mulţi stimuli din partea guvernului în ultimul an.

Astfel, salariile bugetarilor au fost majorate la finalul anului trecut cu 10%, veniturile angajaţilor din sectorul public de sănătate au crescut cu 25%, o majorare similară fiind aplicată anul trecut şi în sectorul educaţiei. În plus, de la 1 mai, salariul minim brut pe economie a crescut cu 19%, de la 1.050 lei la 1.250 lei.

Pe partea fiscală, Guvernul a redus taxa pe valoarea adăugată (TVA) la alimente de la 24% la 9% de la 1 iunie 2015, măsură care a stimulat puternic vânzările de bunuri alimentare, iar cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016.