La ce ne ajută plafonarea deficitului prin Constituţie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Limitarea deficitului bugetar la 3% prin Constituţie este inutilă, atâta vreme cât este clar că România nu va putea realiza acest lucru pe termen scurt, susţin analiştii financiari. România are nevoie de deficit bugetar pentru investiţii, iar plafonarea acestuia la 3% din PIB va reduce gradul de absorbţie a fondurilor europene, spun economiştii.

Proiectul de modificare a Constituţiei, publicat zilele trecute de Administraţia Prezidenţială, a creat dezbateri aprinse în lumea economică, în condiţiile în care documentul conţine prevederi noi care vizează politica bugetară şi fiscală a ţării. Astfel, deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), iar datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB. „Limitarea deficitului bugetar la 3% prin Constituţie nu are niciun rost, pentru că acest lucru nu rezolvă problema. Haideţi atunci să limităm prin Constituţie şi inflaţia sau să trecem zero şomaj - nu ar fi asta o soluţie excelentă? De ce să nu ne propunem ca România să aibă excedent?", a declarat, pentru „Adevărul", Liviu Voinea, director executiv al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA).

Potrivit acestuia, măsurile de plafonare a deficitului bugetar şi a datoriei publice sunt criterii pentru aderarea la zona euro, pe care România şi le va asuma oricum la acel moment. „Nu văd de ce ar trebui să ni le asumăm înainte, mai ales în condiţiile în care un deficit de 3% este atât de dificil de atins. Deficitul nu este o ţintă în sine, ci creşterea economică ar trebui să fie. Pentru deficit putem plafona cheltuielile sau creşte veniturile", a arătat Voinea.

El a atenţionat că nicăieri nu este menţionată metodologia după care se va calcula acest deficit de 3%. „Conform metodologiei europene, deficitul nostru pe anul trecut a fost mult peste 8%", a amintit el. În opinia sa, mai bine s-ar lua măsuri de stimulare a creşterii economice şi atunci deficitul ar scădea în mod sustenabil. „România are nevoie în prezent de deficit pentru investiţii, iar aici intră şi cofinanţarea pentru proiectele din bani europeni. Deci limitarea deficitului înseamnă şi faptul că limităm gradul de absorbţie a fondurilor structurale", consideră şeful GEA.

Nu tribunalele decid legile economice

La rândul său, analistul economic Lucian Isar spune că propunerile de modificare a Constituţiei arată lipsa de viziune şi pregătire a autorităţilor la nivelul realităţilor globale. „Aceste sugestii de modificare a Constituţiei nu fac decât să reconfirme propensiunea din ultima perioadă a decidenţilor de a copia diferite măsuri aflate pe agenda altor economii şi de a le amalgama fără a ţine cont de specificul şi poziţionarea actuală a economiei Româneşti în context global. Dacă tot li se pare că astfel de măsuri sunt de nivel constituţional, ar trebui inserat doar faptul că politicile economice sunt menite să sporească avuţia naţională asigurând creşterea prosperităţii cetăţenilor şi viabilitatea instituţiilor.", a spus Isar, citat de Mediafax.

Mai mult, după ce s-au trezit cu nenumărate procese din partea bugetarilor care au dat în judecată statul pentru reducerile salariale, autorităţile s-au gândit să introducă în proiectul Legii fundamentale faptul că actele referitoare la politicile fiscale şi bugetare nu vor mai putea fi atacate în contencios administrativ. „Dintr-o perspectivă mai generală, legile economiei, ca şi legile fizicii, nu sunt o chestiune care poate fi decisă de către tribunale", susţine şi Bogdan Glăvan, profesor universitar şi doctor în economie. În opinia sa, propunerile de revizuire a Constituţei sunt insuficiente, având în vedere necesitatea unei reforme profunde a statului şi, pe de altă parte, discutabile prin faptul că nu ţintesc reducerea rolului statului în viaţa românilor.

Un cerc vicios

În momentul în care deficitul ar depăşi 3% din PIB, fiscul ar fi obligat să intre pe surplus bugetar în lunile următoare, ceea ce ar însemna creşteri de taxe şi reduceri de cheltuieli, toate operate foarte repede. Acestea ar putea afecta şi mai mult creşterea economică şi nu ar permite nici atingerea limitei, susţin analiştii de la ING Bank.

Franks: Ne ameninţă inflaţia

Banca Naţională a României ar putea să fie nevoită să-şi întărească politica monetară în următoarele luni, pentru a restrânge lichiditatea din piaţa financiară. Aceasta în contextul acumulării unor presiuni inflaţioniste semnificative, a declarat şeful misiunii FMI de evaluare pentru România, Jeffrey Franks. „Nu există nicio îndoială că presiunile inflaţioniste sunt semnificative în România în acest moment. Trebuie să existe o mişcare într-o direcţie de înăsprire (a politicii monetare, n.r.), ar fi adecvată o reducere a lichidităţii, după care să vedem cum arată prognozele de inflaţie pentru 2012", a spus Franks, într-un interviu acordat Bloomberg. Dobânda de politică monetară a BNR, de 6,25%, este cea mai ridicată din Uniunea Europeană.

„Pe măsură ce economia îşi revine, nu vrem să ne întoarcem la situaţia când am avut infuzie excesivă de capital în România şi exista riscul ca inflaţia şi deficitul de cont curent să fie foarte mari", a avertizat Franks.Totodată, potrivit Reuters, Franks susţine că eliminarea subvenţiilor pentru căldură ar putea avea un impact de aproximativ 0,5 puncte procentuale asupra ratei inflaţiei. La începutul lunii mai, BNR a revizuit prognoza de inflaţie pentru 2011, de la 3,6% la 5,1%, dar nu a luat în calcul şi posibilele creşteri de preţuri la energie, pe motiv că nu există un calendar cert în această privinţă.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite