Jocul „perfect“ al Ungariei pe piaţa de gaze
0Construcţia sistemelor de transport naţionale unifilare nu mai este o opţiune de dezvoltare a sistemelor de transport naţionale al unui secol XXI extrem de dinamic, cu poziţionări şi repoziţionări continue de natură politică, strategică, economică etc. Construcţia unor sisteme în Stea, cu multiple intrări şi ieşiri, pe direcţii diferite, este soluţia care creează posibilitatea unui răspuns rapid la volatilitatea de pe această piaţă.
Dacă analizăm filozofia după care s-au dezvoltat sistemele de transport în ultimii 20 de ani vedem că sistemele stelare cu multiple interconectări, dar şi o flexibilitate la schimbări rapide şi masive a oricăror fluxuri de transport gaze au fost cele preferate. Alături de Germania, Austria, Slovacia şi Ungaria, a recurs la această tehnică.
Ungaria, a ales să-şi joace foarte bine interesul naţional, chiar riscând unele sancţiuni ale retragerii sale din unele înţelegeri internaţionale. A ales să iasă prima din Nabucco, atunci când au înţeles că această mişcare aduce câştiguri, a ales să permită companiei Nabucco să înstrăineze know how-ul proiectului şi a ales să iasă din BRUA, atunci când a înţeles că are şansa să câştige mai mult părăsind acest proiect decât rămânând în el.
Vom urmări două hărţi conţinând proiectele de dezvoltare a sistemului de transport din Ungaria, conform MEKH-ANRE HU, ante şi post momentului anunţării retragerii Ungariei din BRUA (1 august 2017).
Anterior datei de 01.08.2017 (extras Google Earth)
Ulterior datei de 1.08.2017 (extras Google Earth)
Ungaria a jucat perfid, dar inteligent (pentru ei), a aşteptat până în România s-au încheiat (sau aproape s-au încheiat) licitaţiile pentru BRUA ST1 şi apoi au schimbat macazul, propunând dezvoltarea în Ungaria a unui sistem de transport STEA, în detrimentul unui sistem unifilar, aşa cum era BRUA deoarece:
- A limitat acţiunile unui important potenţial concurrent în regiune pe piaţa gazelor naturale;
- Doreşte să joace un rol mai important în Europa de Est, nu doar de simplă ţară de tranzit, ci implicându-se activ în activitatea de trading cu gazele (compania de stat maghiară MOL, are filiale de trading în aproape toate ţările Europene, inclusiv în Turcia; MOL România deţinând locul 10 pe piaţa de gaze din România);
- A „eliberat“ vechiul coridor NABUCCO spre Austria, care astfel este liber pentru alte proiecte (SOUTH STREAM).
Am văzut care au fost considerentele pentru care au făcut această mişcare, dar totuşi de ce au riscat un scandal la nivelul UE?
Răspuns: Pentru că îşi permit.
Ungaria este o ţară care:
- Are mulţi reprezentanţi la conducerea diferitelor nivelele din cadrul Consiliului Europei şi al Parlamentului European;
- A fost ţara din Europa de Est cu cea mai mare implicare a oamenilor la nivelul tuturor instituţiilor europene şi astăzi are oameni foarte activi, foarte bine văzuţi cu un important cuvânt la nivel European;
- Are o diplomaţie foarte performantă;
- A dezvoltat multiple instrumente de lobby la nivelul Bruxelles-ului.
Astfel încât, în totală opoziţie cu România care nu are aproape nimic din toate acestea, probabil că a considerat că riscul este mult prea mic, ca urmare şi l-a asumat.
Se încarcă comentariile...
