Isărescu: „România are nevoie de un nou acord cu FMI, pentru că se poate împrumuta mai ieftin“

Isărescu: „România are nevoie de un nou acord cu FMI, pentru că se poate împrumuta mai ieftin“

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, susţine că un nou acord cu FMI ar asigura României o „ancoră“ şi credibilitate pe piaţele externe FOTO Adevărul

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, recomandă încheierea unui nou acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană, pentru că cel pe care România tocmai l-a finalizat s-a dovedit benefic, permiţând împrumuturi mai ieftine de pe pieţele externe.

„Eu recomand încheierea unui nou acord pentru că s-a dovedit a fi benefic, chiar dacă n-am tras niciun ban, pentru că ne putem împrumuta ceva mai ieftin de pe pieţe. Sursa principală de finanţare pe plan extern a deficitului bugetar rămân pieţele de capital“, a declarat luni Isărescu, într-un briefing de presă după şedinţa Consiliului de Administraţie a BNR pe probleme de politică monetară.
 
El a afirmat că un acord cu FMI ar asigura României, totodată, o „ancoră“ şi credibilitate.
 
"Nu cred că România a reuşit să îşi consolideze credibilitatea stând doar pe picioarele ei. Cred că este bine pentru a asigura finanţarea unui deficit bugetar mult mai mic, care înseamnă accesul pe pieţele de capital, pentru a asigura această finanţare la costuri relativ reduse să avem în continuare un acord cu Fondul şi/sau cu UE", a spus Isărescu, potrivit Mediafax.
 
El a menţionat că mai este nevoie de câţiva ani de reforme în România, iar în acest sens consideră că este necesară "o umbrelă protectoare".
 
"În plus, reformele structurale s-a dovedit că sunt mai greu de făcut când ai aceste poticniri. O asemenea poticnire poate să ducă la amânarea reformei sau să fie un motiv de reîntoarcere. Continuarea reformelor strucurale într-un mediu internaţional, această continuare în cazul Romaniei are nevoie de protecţia unor acorduri internaţionale, nu faptul că adoptăm programe impuse din afară, de fiecare dată partea română, Guvernul, Banca Naţională a negociat", a adăugat guvernatorul BNR.
 
Referindu-se la activele externe nete, ţintă din acordul cu FMI pentru care a fost primită o derogare, Isărescu a explicat că aceste criterii nu au fost îndeplinite la sfâşitul lunii decembrie a anului trecut, însă ţinta a fost atinsă "cu o marjă confortabilă" la sfârşitul lunii ianuarie sau martie.
 
"De ce nu le-am atins în decembrie? Pentru că anul trecut tensiunile politice, alegerile, apetitul scăzut faţă de risc al investitorilor străini şi în primăvară (anul acesta - n.r.), criza din Grecia au determinat ieşiri masive de capitaluri. Cineva mă întreba în vara anului trecut cam la cât se ridică ieşirile de capitaluri sau ieşirile de bani din titlurile româneşti. Acestea erau de câteva miliarde de euro. Ele au trebuit să fie compensate cu ceva. Le-am compensat prin vânzări de valută de la Banca Naţională, prin intervenţii ale Băncii Naţionale şi, dacă la ele adăugăm plata ratelor scadente, indicatorul nu a fost indeplinit temporar. Nu au făcut nici dânşii (FMI - n.r.) caz, că dacă era o problemă serioasă, vă asigur că nu trecea de board-ul Fondului, n-am făcut nici noi", a conchis şeful băncii centrale.
 
Consiliul Director al FMI a avizat miercuri ultimele douã evaluări ale acordului cu România şi a aprobat scrisoarea de intenţie transmisã de autorităţile de la Bucureşti, astfel că acordul început în 2011 a fost finalizat cu succes.
 
Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri.
 
Profesorul de economie Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, a scrie pe blogul său de pe adevarul.ro de ce au fost utile acordurile încheiate cu FMI; Banca Mondială şi Comisia Europeană şi ce urmează după încheierea acestora. "Cei ce blamează acordurile României încheiate din 2009 cu FMI, BM şi UE trebuie să mediteze, după mine, la două întrebări esenţiale. Prima, dacă merită să fie întreprinse corecţiile implicate de aceste acorduri. A doua întrebare decurge, într-un fel, din prima şi priveşte un contrafactual imaginat: ce ar fi fost în lipsa aranjamentelor de asistenţă financiară", a scris Dăianu pe blog.

Pe aceeaşi temă:  

ANALIZĂ Punct final în acordul cu FMI: ce probleme au rezolvat guvernanţii şi unde mai au de lucrat. Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avizat ieri ultimele două evaluări ale acordului cu România şi a aprobat scrisoarea de intenţie, astfel că acordul început în 2011 a fost finalizat cu succes. Guvernul salută decizia favorabilă a FMI şi apreciază că aceasta reflectă îmbunătăţirea situaţiei macroeconomice a României şi progresele înregistrate pe reforme structurale. „Adevărul“ vă prezintă bilanţul acordului cu FMI.

Ponta spune că restanţele din acordul cu FMI au fost recuperate. Restanţele înregistrate în negocierile cu FMI, legate de arierate, privatizarea CFR Marfă şi listarea Transgaz, au fost recuperate, astfel că autorităţile îndeplinesc în prezent absolut toate condiţiile pentru încheierea cu succes a acordului, a declarat, miercuri, premierul Victor Ponta.

„Elevul silitor“ România iese azi cu temele la controlul şefilor FMI. Boardul FMI urmează discută astăzi, la Washington, a şaptea şi a opta evaluare din cadrul acordului de împrumut cu România. Doar două din cinci „lecţii“ sunt făcute de Guvernul de la Bucureşti.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: