Isărescu nu vede riscuri economice semnificative pentru România în contextul conflictului Rusia-Ucraina

Isărescu nu vede riscuri economice semnificative pentru România în contextul conflictului Rusia-Ucraina

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, este de părere că o blocare totală a importului de gaze nu ar avea efecte tangibile până în perioada noiembrie - decembrie FOTO Mediafax

Cu exporturi limitate către Rusia şi Ucraina, o dependenţă relativ redusă de gazele ruseşti şi fără legături directe între sectorul bancar românesc şi cel din cele două ţări, România nu este expusă la riscuri semnificative. Eventuale restricţii ar putea afecta exporturile României sau aprovizionarea cu gaze, însă riscurile generate de tensiunile Rusia-Ucraina „par gestionabile“, se arată într-o prezentare a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Exporturile României către Rusia şi Ucraina reprezintă numai 4,7% din exporturile totale, astfel că o scădere de 10% a acestor schimburi ar reduce cu 0,16 puncte procentuale rata de creştere a Produsului Intern Brut, se arată în prezentarea „Romania: Recent Macroeconomic & Banking System Developments“ a guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, susţinută săptămâna trecută la întâlnirea grupului Ambasadorilor ţărilor asiatice la invitaţia ambasadorului Malaeziei, Dato'Nik Mustafa Kamal Nik Ahmad.
 
Totodată, în timp ce gazele naturale importate provin exclusiv din Rusia, România acoperă din producţia internă, în medie, 80% din necesar. Anul trecut, doar 15% din gazul consumat a fost de import, România ocupând astfel locul al treilea în topul ţărilor UE cu cea mai redusă dependenţă de importuri de energie. O blocare totală a importului de gaze nu ar avea efecte tangibile până în perioada noiembrie - decembrie, potrivit prezentării BNR, citată de Mediafax.
 
Investitorii ruşi au o prezenţă semnificativă în România, fie direct, fie prin holdinguri înregistrate în alte state UE, însă nici una dintre companiile cu acţionariat rus nu are "importanţă sistemică", notează guvernatorul, făcând referire la industria siderurgică (grupul rus TMK), metalurgia (Alro Slatina şi Alor Oradea) sau sectorul rafinării (LukOil, care deţine rafinăria Petrotel Ploieşti).
 
Sectorul bancar românesc nu are legături directe cu Rusia şi Ucraina. Băncile din România nu au acţionari ruşi sau ucraineni, iar expunerile băncilor româneşti pe entităţi din cele două ţări sunt „neglijabile“, notează BNR.
Singurele vulnerabilităţi ale sistemului bancar din România la criza geopolitică din ţara vecină se referă la potenţiale efecte de „revărsare“, având în vedere expunerea băncilor din Austria şi Franţa pe Rusia şi Ucraina.
 
Solvabilitatea şi lichiditatea confortabilă din sistemul bancar românesc ar trebui să acopere astfel de riscuri, dacă ele se vor materializa, arată BNR.
 
Impactul tensiunilor din regiune asupra pieţei de capital şi pieţei valutare a fost moderat până în prezent şi nu a avut efecte de durată, se mai arată în raport.

Mai puteţi citi: 

 

 

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: