Isărescu: Băncile străine au retras din România 9 miliarde de euro de la începutul crizei, din care 3 miliarde în 2013

Băncile cu capital străin au retras din România 9 miliarde de euro de la declanşarea crizei, în 2008, dintre care 3 miliarde de euro într-un singur an, respectiv 2013, aceasta fiind o altă cauză pentru încetinirea ritmului de creştere al economiei româneşti, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

"Întrebarea de ce a încetinit creşterea economică trebuie să aibă în vedere şi acest caz", a spus el, la un forum economic.

Guvernatorul a făcut o prezentare privind sistemele bancare din Sud-Estul Europei.

Isărescu a afirmat că ne aflăm la începutul unui nou ciclu financiar şi că principala cauză pentru izbucnirea crizei a fost necorelarea dintre aşteptările agenţilor economici şi ale guvernelor, care aveau aşteptări pe termen scurt, şi ciclul financiar pe termen lung.

"Recesiunile bilanţiere sunt adânci şi de durată", a mai spus Isărescu, care a completat că adaptarea perspectivelor pe termen lung este necesară, dar nu uşoară. "Nu se poate realiza peste noapte, pentru că presupune o modificare a sistemului bancar", a mai afirmat oficialul.

Isărescu a spus că zona Europei de Sud-Est este caracterizată de faptul că prezenţa băncilor străine este covârşitoare. "De ce au venit? În Occident se puteau da puţine credite, iar aici existau ţări nou-aderate la Uniunea Europeană şi altele cu perspective clare, plus o convergenţă relativă a veniturilor". Guvernatorul BNR a mai precizat că în România au existat ani când creditarea creştea şi cu 70-80%. "Am avut adevărate lupte cu băncile cu capital străin", a precizat Isărescu.

După criză, însă, creditele neperformante au trecut de 15% în toată regiunea, cele mai mari fiind în Serbia, Albania şi Muntenegru. În România, cel mai înalt nivel a fost de 22%, şi a fost înregistrat în martie 2014, însă "filtrul" BNR a făcut că acestea să fie provizionate aproape total.

"Este puţin probabil să vedem o reluare a creditării"

Isărescu a mai afirmat că este puţin probabil că pe termen scurt să vedem o reluare a creditării, atât din punctul de vedere al ofertei, cât şi al cererii. "Calitatea este mai importantă decât cantitatea: băncile trebuie să aloce bani pentru investiţii productive, evitând să împovăreze clienţii cu costurile neperformantelor trecute", a criticat Isărescu.

Creditele în valută vor scădea sub 50%

De asemenea, el a spus că "s-a ajuns la un capăt al drumului" în ceea ce priveşte finanţarea şi că acum subsidiarele locale se finanţează mai mult de pe pieţele locale, din cauza îngrijorărilor avute de autorităţile de reglementare, precum cele din Austria.

"Eu nu spun adio creditului în valută, dar spun adio unei debalansari. În România, creditul în valută a scăzut sub 60% şi credem că va ajunge sub 50%", mai spune şeful băncii centrale.

În fine, el a spus că dezintermedierea financiară trebuie să aibă loc într-un mod ordonat, fără o debalansare a raportului credite-depozite. Guvernatorul BNR a precizat că România se află oricum într-un proces de consolidare fiscală, iar dacă peste aceasta s-ar suprapune unul de plecare a capitalului străin, atunci creşterea economică ar fi mult mai greu de realizat.

În acest context, el a precizat că finanţarea străină s-a redus cu 9 miliarde de euro de la izbucnirea crizei, din care o treime a avut într-un singur an, în 2013.

"Dezintermediere agresivă"

La rândul său, Traian Halalai, preşedintele Eximbank, a adăugat că înainte de criză băncile, în special cele austriece, greceşti, dar şi italiene, au fost un catalizator al creşterii economice, dar că după criză au devenit "călcâiul lui Ahile", dezintermedierea fiind "agresivă" pentru ca băncile-mamă să respecte criteriile la testele de stres derulate de autorităţile europene.

Halalai a spus că în primele luni din acest an băncile au scos din România 1,5 miliarde de euro.