Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor: Dacă nu introducem această acciză de 7 eurocenţi, riscăm să nu mai plătim pensiile

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Din introducerea accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe fiecare litru de carburant se vor colecta până la finele anului două miliarde de lei, iar neîncasarea acestei sume ar putea crea probleme la plata cheltuielilor curente, a declarat Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor.

Plata pensiilor şi a salariilor pentru bugetari ar putea fi pusă în pericol dacă acciza suplimentară de 7 eurocenţi nu va fi aplicată de la 1 aprilie, deoarece suma care ar urma să fie colectată este de două miliarde de lei şi nu poate fi uşor înlocuită, a declarat, la Adevărul Live, Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor Publice.

Întrebată ce se poate întâmpla dacă nu se introduce această nouă taxă şi dacă există riscul ca banii să nu mai ajungă pentru pensii şi salarii, oficialul a răspuns afirmativ: „Da. Sunt 2 miliarde, gândiţi-vă. Ar fi fost 2,670 miliarde, acum sunt 2 miliarde. Evident că exista un pericol foarte mare pentru că o mare parte din cheltuielile pe care le avem la buget sunt cheltuieli – nu ştiu dacă le-aş numi fixe, dar de genul de care descrieţi dumneavoastră: pensii, salarii. Care, vrând-nevrând, trebuie acoperite. Nu vorbim de lucruri care se taie foarte uşor. Restul de 25% se mai poate, dar vorbim aici de 2 miliarde şi asta e o sumă considerabilă. Era absolut necesar de introdus această taxă“, a precizat ministrul. 

Petrescu a precizat că deja s-au pierdut 670 de milioane de lei din neîncasarea veniturilor din această acciză pe primele trei luni. 

Banii nu ajung direct la autostrăzi

Oficialul a recunoscut că banii din această acciză nu ajung special la autostrăzi, aşa cum a anunţat iniţial în toamna anului trecut premierul Victor Ponta, motivând că „legea nu permite“ direcţionarea unor bani către fonduri special constituite pentru astfel de scopuri. 

„Vreau să vă spun de la început: mie nu-mi face plăcere să pun nicio taxă, dacă ar fi după mine n-aş pune-o pe niciuna (nici acciza suplimentară, nici «taxa pe stâlp» –n.r.), cred că nimănui nu-i place să facă acest lucru. Dar, câteodată, aceste taxe sunt necesare pentru a acoperi nevoile de la bugetul de stat şi, cum am spus şi înainte, aceşti bani se duc în şcoli, în spitale, în autostrazi. E vorba de bugetul general consolidat. Se duc la toate nevoile pe care le avem în statul român“. 

Ioana Petrescu a apreciat că în acest moment nu se poate estima cu cât va scădea consumul de carburanţi, acest lucru depinzând de petrolişti – dacă vor transfera în preţ mare parte din noile costuri – şi dacă şoferii vor avea alternative la dispoziţie.

Era absolut necesar de introdus acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburant. Sunt 2 miliarde, gândiţi-vă. 

Fără amnistie fiscală

Petrescu a mai afirmat că va menţine cota unică pentru firme – adică un sistem simplificat la impozitul de 16% pe profit – însă pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice doreşte introducerea unor cote progresive. 

Noul sistem nu se va aplica, însă, în acest an. De asemenea, Petrescu a spus că nu ia în calcul o amnistie fiscală, deoarece nu ar creşte decât pe termen scurt veniturile la buget, dar pe termen lung încurajează investitorii să facă evaziune fiscală.

Cetăţenii să aibă încredere în stat

Ministrul Finanţelor a precizat că cetăţenii vor avea o încredere mai mare în stat atunci când investiţiile vor fi prioritizate, iar cheltuielile vor fi transparente. Ea s-a referit la proiectul lui Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, şi impus de Fondul Monetar Internaţional (FMI), de prioritizare a investiţiilor realizate cu bani de la buget. 

Deocamdată lista nu include decât proiectele realizate de autorităţile centrale, nu şi pe cele ale autorităţilor locale, realizate prin programele Ministerului Dezvoltării, condus de vicepremierul Liviu Dragnea. Preşedintele Traian Băsescu a avut în iarnă o lungă dispută politică cu premierul Victor Ponta pe această temă, şeful statului argumentând că bugetul se putea constitui şi fără acciza suplimentară şi că aceasta a fost introdusă pentru baronii locali.

Schimbă „electorata“ lui Voinea

Deja celebra „electorată“, acea schemă fiscală prin care statul i-ar scuti pe românii cu venituri mici  de plata unei părţi din impozit după o perioadă de maximum doi ani de reeşalonare a creditului bancar, va fi aplicată, dar într-o nouă formă. Proiectul acestei măsuri a fost elaborat de Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, cu sprijinul tehnic al Băncii Naţionale, dar Petrescu spune că are o nouă formă în lucru, mai uşor de aplicat şi mai puţin birocratică. 

„Ceea ce vreau este să fie puţin mai uşor de implementat în 2016, nu-mi plac lucrurile foarte birocratice şi foarte complicate. (...) Nu o să vă dau detaliile astăzi pentru că ceea ce vreau să fac înainte este ca această versiune pe care am discutat-o cu primul ministru să fie expusă şi dezbaterii cu băncile, să discut eventual şi cu mediul academic, să fim siguri că nu există anumite probleme cu ea“, a afirmat ministrul.  

Ce vreau să fac cu această electorată este să fie puţin mai uşor de implementat în 2016, nu-mi plac lucrurile birocratice.

„Îmi place că premierul a venit cu ţintă de reducere a CAS“

Referitor la reducerea CAS cu 5 puncte procentuale şi scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, măsuri pe care Ponta a spus luni că este hotărât să le aplice de la 1 iulie, Petrescu a afirmat că „îmi place că premierul a venit cu această ţintă, pentru că, dacă nu ai planuri şi nu îţi stabileşti o ţintă înaltă, atunci nici nu vei ajunge vreodată acolo“. 

Totuşi, înainte de toate, ar trebui făcute calculele. „Acum, din punctul meu de vedere, eu mă voi axa în primul rând pe colectare. După primele cinci luni din an vom vedea cum stăm la colectare, mă voi axa şi pe reducerea evaziunii fiscale în această perioadă şi atunci vom lua şi anumite decizii care poate vor implica şi tăieri de cheltuieli, dacă va fi cazul“, a spus ministrul. 

Ea a adăugat că primele încasări din „taxa pe stâlp“, aplicată în cuantum de 1,5% din valoarea construcţiilor speciale deţinute de companii, vor fi la sfârşitul lunii mai. „Nu indiferent v-am spus că ne vom uita la încasări după primele cinci luni“, a completat ministrul.   

TVA nu scade la alte alimente în 2014

Ministrul Finanţelor spune că, pentru a decide reducerea TVA şi la alimente, carne sau fructe-legume, trebuie să aibă o analiză relevantă asupra impactului scăderii TVA la pâine la 9%, măsură aplicată din septembrie 2013. 

„Eu aş aştepta date pe o perioadă mai lungă. Un an este cu siguranţă mult mai bine decât trei luni sau şase luni. Să fim siguri că luăm decizia corectă dacă vrem să facem acest pas de a reduce TVA şi la alte produse“, a explicat ministrul. 

Ea a adăugat că a văzut datele privind colectarea din TVA la pâine după primele trei luni de la reducerea cotei şi că „arătau bine“, însă trebuie aşteptat cel puţin un an pentru a se lua o decizie. Având în vedere că cifrele pe primele 12 luni de la aplicarea TVA de 9% la pâine vor fi agregate de-abia spre sfârşitul anului, este practic imposibil ca o scădere a cotei şi la alte produse să fie aplicată în 2014.       


„Redevenţe fără a răni investiţiile“

image

Redevenţele la petrol şi gaze naturale vor fi renegociate în acest an după o perioadă de zece ani în care nu au putut fi majorate, însă la stabilirea noului cuantum vor fi luate în calcul mai multe aspecte, precum dispersarea zăcămintelor sau dorinţa de a nu afecta investiţiile companiilor care activează în aceste domenii.

„Se lucrează acum în minister pentru un nou sistem de redevenţe. Este un lucru destul de complicat de făcut. Deci aici nu vorbim doar de cât să fie rata, trebuie un sistem foarte bine gândit care să fie adaptat şi la nivelul resurselor naturale din România şi cum sunt ele grupate şi cum se poate impozita, de exemplu, fără a răni prea mult anumite investiţii“, a declarat Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor. Ea a mai spus că analizează inclusiv aducerea unui grup de experţi străini, care să lucreze la proiect.

Renegocierea deceniului

Redevenţele reprezintă o taxă pe valoarea producţiei. În cazul petrolului şi gazelor naturale, acestea sunt între 3,5% şi 13,5%, în funcţie de mărimea zăcământului, iar rata efectivă de taxare reprezintă 7%. 

Acestea au rămas blocate timp de zece ani, din 2004 încoace, din cauza contractului de privatizare a Petrom. Statele europene care deţin hidrocarburi au, însă, niveluri mult mai mari. În Marea Britanie, statul aplică o taxă pe veniturile din petrol de 50%, plus o taxă suplimentară de 32%. Există, însă, un sistem de deduceri care fac ca, efectiv, taxarea să fie la 15%, potrivit unui studiu din luna septembrie al PricewaterhouseCoopers. În Danemarca, există o taxă nominală de 52%, însă nivelul efectiv este 18%. 

Potrivit programului de guvernare, noul Cabinet intenţionează să realizeze „alinierea redevenţelor la media europeană“. Nivelul mic al redevenţelor a fost în centrul mai multor scandaluri în ultimii ani. Petrom varsă anual din redevenţe în jur de 800 de milioane de lei la buget, în contextul în care a realizat anul trecut un profit net de 1,1 miliarde de euro.

Ministrul Economiei, Constantin Niţă, anunţa la începutul anului trecut, pe când ocupa funcţia de ministru al Energiei, că este necesar ca redevenţele pentru producţia de petrol şi gaze să crească şi să ajungă la nivelul din Uniunea Europeană, „undeva la 20%-30%“. Acum statul nu vrea să pericliteze investiţiile din Marea Neagră, unde sunt implicate companii precum Exxon, Petrom, Lukoil sau Romgaz. Chevron doreşte, de asemenea, să extragă gaze de şist.


Situaţia CEC Bank şi Eximbank, analizată

Ministrul Finanţelor spune că a citit raportul Senatului privind activitatea CEC Bank, aşa cum a afirmat şi la audierile din Parlament, că s-a văzut cu o parte din conducerea băncii de stat şi că va lua o decizie privind eventuala schimbare a preşedintelui Radu Gheţea după ce este foarte bine informată. 

„Ceea ce vreau să vă asigur este că voi lua o decizie informată şi, când voi lua acea decizie, o voi comunica. Nu vreau să deschid dezbateri pe această temă. Vă asigur că voi lua această decizie cu foarte foarte mare atenţie“, a spus Petrescu. 

La sfârşitul lunii februarie, Ponta a anunţat că l-a propus pe Enache Jiru, secretar de stat în Finanţe, la conducerea CEC Bank. Acesta ar urma să îl înlocuiască pe Gheţea, vizat pentru excludere după ce banca pe care o conduce a acordat în toamna anului trecut un credit de un milion de euro Ioanei Băsescu, fiica preşedintelui Traian Băsescu. 

De asemenea, ministrul Finanţelor a spus că va analiza şi situaţia de la Eximbank, cealaltă bancă de stat, unde un post de vicepreşedinte este vacant de un an şi jumătate. Mai multe propuneri pentru acest post au fost respinse de Banca Naţională de la autorizare.   


„Auzisem de domnul Ponta vag. Fostul meu şef din SUA m-a întrebat dacă vreau să îl întâlnesc pe viitorul premier al României“

Ioana Petrescu (33 de ani), şcolită în Statele Unite ale Americii, cu un doctorat obţinut la Universitatea Harvard, a ajuns să fie ministru al Finanţelor după ce l-a cunoscut întâmplător pe premierul Victor Ponta, în februarie 2012, l-a consiliat de la distanţă o perioadă şi, apoi, la Palatul Victoria, din septembrie 2013, din funcţia de consilier de stat. Spune că, până să ajungă să-l cunoască pe actualul premier, numele de Victor Ponta nu îi era foarte cunoscut. 

Totuşi, i-a fost prezentat de fostul său şef de la grupul de reflecţie (think tank) American Enterprise Institute drept viitorul prim-ministru al României. În perioada aceea, Ponta era preşedinte al PSD, preluând mandatul de premier în mai 2012. 

„Pe premierul Ponta l-am văzut prima oară în februarie 2012, înainte ca domnia sa să devină premier. În mod foarte interesant, fostul meu şef de la American Enterprise Institute, atunci când m-a rugat să vin la întâlnire, mi-a spus dacă vreau să îl întâlnesc pe viitorul primministru al României. Eu auzisem de domnul Ponta aşa vag, deci nu era un nume foarte cunoscut, dar auzisem de domnia sa“, a spus Ioana Petrescu. 

Nici despre PSD nu auzise foarte multe în 2012, spune ministrul Finanţelor, deşi citea zilnic ştirile din România, dar în special cele din economie.  

„Propunerea pentru Finanţe a fost o surpriză“

Întâlnirea cu premierul Ponta a avut loc în februarie 2012, atunci când acesta, aflat într-o vizită la Washington, a discutat cu mai mulţi economişti de la American Enterprise Institute despre probleme economice. După această întâlnire, spune Ioana Petrescu, Ponta i-a propus să colaboreze. 

„Am colaborat cam un an şi jumătate, am mai dat sfaturi pe internet, mai citeam ceva de prin ziare, mai reacţionam, până mi-am dat seama că de acolo e mai greu de avut un impact sau de dat un sfat“, a spus ministrul Finanţelor. Apoi, în septembrie 2013, a decis să revină în România pentru un an şi a devenit consilier de stat al premierului pe economie. Postul de profesor de la Universitatea Maryland a fost atunci îngheţat pentru un an. 

În urmă cu o lună, Ponta i-a făcut propunerea să fie ministru al Finanţelor. „Cu Ministerul Finanţelor Publice, asta a fost o surpriză şi pentru mine. Nu mă aşteptam, dar când ţi se face o astfel de ofertă, când ai posibilitatea să contribui la acest nivel, nu cred că poţi să spui nu, sincer“, a afirmat oficialul. 

Spune că nu are emoţii pentru funcţia de ministru şi că îşi dă seama de responsabilitatea pe care o are, dar vrea să dea un semnal, prin reforme şi decizii bune, şi pentru alţi tineri care au studiat afară să se întoarcă şi să contribuie şi ei la mersul lucrurilor în ţară. 

14 ani în SUA

Ioana Petrescu a plecat în SUA în 1999, imediat după absolvirea Liceului „Mihai Viteazul“ din Bucureşti. A terminat Colegiul Wellesley, Economie şi Matematică, apoi a absolvit un master şi a obţinut doctoratul în Economie la Universitatea Harvard. 

A lucrat la American Enterprise Institute, iar din august 2010 este profesor la Universitatea Maryland. Întrebată dacă s-a născut la Cornu (judeţul Prahova), localitate cu o anumită semnificaţie, ministrul a zâmbit şi a răspuns: „Nu m-am născut la Cornu, dar părinţii mei sunt din Cornu şi am copilărit acolo. Nu ştiu cine a venit după, dar noi am fost în Cornu de pe la 1800“. 

În 2003, la dezbaterile din Parlament asupra Legii anticorupţie, Năstase a afirmat că cineva s-a interesat despre situaţia fermei sale din comuna prahoveană Cornu, în încercarea de a obţine informaţii detaliate despre proprietăţile sale. Fostul premier a rostit atunci celebra frază: „Cineva a dorit să vină să îmi numere găinile, eu i-am sugerat să vină mai curând să îmi numere ouăle“.


Citeşte şi:

Petrescu, ministrul Finanţelor: Cota unică se menţine în acest an, dar de anul viitor s-ar putea păstra doar la firme. Cota unică va fi menţinută la 16% pe tot parcursul acestui an, dar din 2015 s-ar putea păstra doar pentru companii, în timp ce pentru populaţie se va reveni la cota progresivă, ca soluţie de relaxare fiscală, dacă spaţiul bugetar o va permite, a declarat Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor.

Noul program al Guvernului: Lărgirea bazei de impozitare, impozit diferenţiat, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale şi scăderea TVA la 19% dacă este posibilLărgirea bazei de impozitare, o cotă redusă de TVA la produsele agroalimentare de bază cu condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar, revenirea la TVA de 19% şi reducerea CAS cu 5 puncte la angajator în măsura în care cadrul fiscal-bugetar va permite sunt prevederile din noul program al Guvernului.

Ioana Petrescu, „pariul“ lui Ponta de la Finanţe, va da piept cu birocraţia românească: Topul provocărilor din acest anNumirea tinerei economiste Ioana Petrescu în funcţia de ministru al Finanţelor în cel de-al treilea Cabinet condus de Victor Ponta a surprins pe multă lume luni. Victor Ponta spune însă că este un "pariu" pe care îl face prin numirea unui tehnocrat aşa de tânăr. Profesoara de politici publice care a studiat la Harvard va trebui însă să dea piept cu birocraţia şi realităţile economiei bazându-se doar pe lecţiile învăţate în cărţile de economie.

Cine este Ioana Petrescu, propusă ministru al Finanţelor în Guvernul Ponta III, care declară război evaziunii fiscale: doctor în finanţe, şcolit la HarvardIoana Petrescu (34 de ani), numită în septembrie 2013 consilier economic al premierului Victor Ponta, este propusă acum pentru funcţia de ministru al Finanţelor Publice în Cabinetul Ponta III. Şcolită peste Ocean, cu doctorat în finanţe publice la Universitatea Harvard, Ioana Petrescu l-a consiliat pe Ponta în ultimele cinci luni pe probleme de fiscalitate şi l-a asistat la toate vizitele misiunii FMI la Bucureşti.

 Guvernul vrea să înfiinţeze o nouă structură de administrare a proprietăţii private a statului.Guvernul vrea să înfiinţeze o nouă structură de administrare a proprietăţii private a statului, pentru a putea elabora cadrul legislativ necesar deblocării economiei şi soluţionării problemei arieratelor, potrivit programului de guvernare.

Guvernul vrea să acorde facilităţi firmelor care angajează pe minimum doi ani tineri cu vârsta sub 25 de ani sau persoane cu vârsta peste 45 de ani. Statul va suporta pe un an contribuţiile sociale aferente datorate de firme care angajează pe minimum 2 ani tineri cu vârstă sub 25 ani şi pesrsoane cu vârsta peste 45 ani, va acoperi costul unui stagiu de specializare pentru tinerii romi şi va condiţiona indemnizaţia de şomaj de prezenţa la un program de consiliere.

Limita maximă calculată de Guvern la creşterea salariului minim, de până la 1.100 de lei în 2016, mai mică decât în vechiul program. Limita maximă până la care ar urma să crească, în etape, până în 2016 salariul minim este în programul noului Guvern mai mică decât limita superioară asumată de Guvernul USL în decembrie 2012, fiind calculată acum la 1.100 lei, faţă de ţinta de 1.200 lei fixată atunci pentru acelai interval.

Guvernul vrea să introducă un sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire. Guvernul va promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire, care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului.

Noul program al Guvernului: Lărgirea bazei de impozitare, impozit diferenţiat, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale şi scăderea TVA la 19% dacă este posibil. Lărgirea bazei de impozitare, o cotă redusă de TVA la produsele agroalimentare de bază cu condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar, revenirea la TVA de 19% şi reducerea CAS cu 5 puncte la angajator în măsura în care cadrul fiscal-bugetar va permite sunt prevederile din noul program al Guvernului.

Liberalii au depus la Parlament proiectul pentru reducerea CAS cu 5 puncte procentuale şi scutirea de impozit pe profitul reinvestit. PNL a depus, miercuri, la Parlament proiectul de lege de modificare a Codului fiscal, în sensul reducerii cu 5 puncte procentuale a cotelor de contribuţii sociale şi a scutirii de la impozit a profitului reinvestit, măsurile urmând să intre în vigoare începând cu 1 iulie, dacă se adoptă actul normativ.

Ponta promite că reducerea CAS şi scutirea impozitului pe profitul reinvestit nu se amână, obiectivele „nu sunt doar ale PNL“. Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) şi scutirea impozitului pe profitul reinvestit rămân şi pe agenda noului Guvern, deoarece nu sunt obiective "doar ale PNL". Important este să poată fi realizate din punct de vedere fiscal-bugetar, a afirmat premierul Victor Ponta.

Şeful Comisiei de buget din Camera Deputaţilor: Contribuţiile la asigurările sociale vor fi reduse cu 5 puncte dacă arieratele şi evaziunea vor fi diminuate. Contribuţiile la asigurările sociale pentru angajator vor putea fi reduse cu 5 puncte procentuale, dacă arieratele şi evaziunea fiscală vor fi diminuate, a declarat, marţi, Gheorghe Dragomir, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, după întâlnirea cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Parfum electoral în negocierile cu FMI. Stimularea consumului, neimpozitarea profitului reinvestit, reducerea contribuţiilor sociale sau anularea accizei suplimentare de 7 eurocenţi sunt principalele măsuri cu iz electoral avansate în spaţiul public pentru negocierile cu finanţatorii internaţionali.

   

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite