INTERVIU EXCLUSIV Mihai Tănăsescu: „România, alături de puţine state din UE, va fi o poveste de succes“

Mihai Tănăsescu, fostul reprezentant al României la FMI, ocupă din august 2012 postul de vicepreşedinte al Băncii Europene pentru Investiţii. Este pentru prima oară când România este reprezentată la un asemenea nivel în cadrul BEI. Mihai Tănăsescu afirmă că economia românească are perspective serioase de dezvoltare. Pilonii creşterii vor fi sectorul energetic, agricultura, exporturile, economia cunoaşterii.

„Adevărul“ Criza economică şi financiară a început în SUA, dar vedem că Europa este în suferinţă. De ce Europa se confruntă în continuare cu mari dificultăţi?

Mihai Tănăsescu: Asistăm în acest moment la o criză a economiilor avansate. Acum cinci ani, am pornit cu o criză a sectorului imobiliar din Statele Unite care s-a transformat într-o criză financiară în această parte a lumii. Dar această criză a fost tratată foarte rapid şi a fost pusă sub control în câţiva ani de zile. Iar, economia Statelor Unite are un trend crescător. Asistăm, în momentul actual, la un mod cu totul şi cu totul diferit de a face faţă crizei, în Statele Unite şi în Europa. În Europa a apărut criza datoriilor suverane, o criză acompaniată şi de criza sistemului financiar transferată din Statele Unite. Europa nu a fost pregătită, nici politic, nici instituţional să facă faţă acestei crize, aşa cum au fost Statele Unite. Nu am avut pus la punct un mecanism de supraveghere a sistemului bancar, n-am avut o decizie politică rapidă şi foarte coerentă, ceea ce a făcut ca pieţele să aibă un tip de răspuns negativ în ceea ce priveşte criza europeană. Nici astăzi, această criză nu este înlăturată în totalitate din Europa. S-au făcut paşi importanţi, dar, cu toate acestea, în Europa asistăm la o distanţă mare între partea de nord şi partea de sud a continentului. Este o distanţă enormă între ţările competitive care au avut un tip de politică economică foarte competitivă şi ţări, în special în flancul sudic care au beneficiat din plin de un euro ieftin şi au creat anumite bule în special în segmentul imobiliar, bancar, care şi astăzi persistă. 

Care este soluţia pentru UE?

Europa se află într-un moment foarte important, acela de a-şi îmbunătăţi gradul de competitivitate prin reforme structurale. Europa nu va putea să revină decât prin reforme structurale care ar fi trebuit să fie făcute în anii de boom economic, şi nu în anii de criză. Dar, aceste ţări care au beneficiat de boom-ul economic trebuie să facă anumite corecţii la principalii indicatori pentru ca să devină competitive. Europa trebuie să găsească acel balans, pe de o parte creşterea competitivităţii, pe de altă parte reducerea şomajului şi creştere economică. Şomajul este problema majoră a întregului continent. Iar reducerea şomajului nu se poate face decât printr-o creştere economică puternică. În acest scop, văd trei tipuri de acţiuni care pot fi avute în vedere. În primul rând, o acţiune mai puternică şi mai bine axată a Băncii Centrale Europene. Probabil că o scădere a dobânzii este mai mult decât necesară. În al doilea rând, o politică mult mai focalizată pentru ajutarea IMM-urilor. Acest segment este principalul care creează creştere economică şi locuri de muncă. Aici, chiar şi Banca Europeană de Investiţii poate să aibă un răspuns mult mai adecvat. În al treilea rând, de ce nu, poate chiar o iniţiativă de cumpărare de bonduri corporatiste din partea Băncii Centrale Europene. Sau o combinaţie a acestor trei acţiuni care să producă creştere economică. Deci reforme  structurale cu o injecţie puternică de bani în mod transparent şi rapid din partea finanţatorilor multi-naţionali şi, nu în ultimul rând, o acţiune a Băncii Centrale Europene pentru scăderea dobânzilor. Vedem ce se întâmplă în America, ce face Fed, Banca Centrală Federală.

Ce se întâmplă cu sistemele bancare din ţări ca Cipru? 

Segmente bancare din anumite părţi ale Europei s-au dezvoltat foarte puternic, dar nu de ieri, de azi, de foarte mulţi ani. E o lecţie. Ţări care s-au bazat în special doar pe un anumit tip de activitate economică trebuie să-şi rediversifice căile de creştere economică. De pildă, Cipru are un potenţial enorm de creştere în sectorul energetic.

Anul acesta, este al treilea an consecutiv în care România va avea creştere economică. – Mihai Tănăsescu, vicepreşedintele Băncii Europene pentru Investiţii

Care este situaţia României în acest context mondial?

Ţara noastră are un balans destul de echilibrat în ceea ce priveşte creşterea economică. Avem industria, avem exporturile, avem agricultura, avem serviciile, avem un sector important energetic. Transporturile au un mare potenţial. Avem o diversitate puternică de creştere economică. Mai este un lucru pe care mulţi îl ignoră. Anul acesta, este al treilea an consecutiv în care România va avea creştere economică. Trei ani consecutivi de creştere, într-o Europă care cunoaşte stagnări sau chiar la descreşteri puternice, înseamnă că România  are un drum şi un potenţial încurajator în anii care urmează. 

Totuşi, creşterea economică de anul trecut a fost firavă, ceea ce aduce mai mult a stagnare, decât a creştere.

Da, dar nu am înregistrat scăderi. Avem un trend care încurajează un anumit tip de comportament al investitorilor faţă de România. Aţi văzut uşurinţa cu care România atrage bani de pe pieţele externe. 

Din păcate, investiţiile străine directe au scăzut foarte mult în ultimii ani.

Investiţiile străine directe au avut acest comportament dintr-o raţiune simplă: o redesenare a priorităţilor investitorilor care au preferat o abordare mai puţin riscantă în ţările emergente. 

Dar asta nu înseamnă că nu sunt bani. În lume sunt bani.

Ce trebuie să facem ca să aducem aceşti bani în economia noastră?

Depinde de noi cum putem să construim strategiile naţionale în aşa fel încât să putem să atragem şi bani europeni, dar şi investiţii private. Investitorii caută oportunităţi, iar în România aceste oportunităţi vor veni. Avem mari dezvoltări pe segmentul energetic şi vor continua. Energia va fi principalul motor de creştere economică în anii care urmează. Avem un sector agricol care are nevoie de reforme structurale, dar cu mare potenţial. Educaţia are potenţial imens, de asemenea reformele din Sănătate. Toate aceste reforme care au început şi vor continua nu vor face decât să atragă bani străini care vor intra în România. Nu în ultimul rând, se va produce şi o creştere de competitivitate. Indicatorii economici indică un tip de stabilitate şi de soliditate a economiei româneşti care are nevoie în continuare de reforme structurale, de politici strategice bine definite şi bine comunicate în aşa fel încât să existe o relansare a încrederii. 

Ce greşeli ar trebui să evite în acest moment autorităţile de la Bucureşti?

N-aş vorbi de greşeli. Priorităţile ar trebui definite mai bine. Spunem că nu sunt bani pentru una sau pentru alta. Eu cred că, dacă definim priorităţile, este în regulă cu banii. Avem nevoie de prioritizarea corectă, transparentă a banului public. O spun încă odată, România are un potenţial foarte mare. 

Ce proiecte susţine Banca Europeană de Investiţii în România?

Banca are o activitate destul de puternică în România. În acest an, vrem să ajungem la împrumuturi noi de aproximativ un miliard de euro. Ne focalizăm mai mult pe problemele IMM-urilor, energie, economia cunoaşterii, mediu, transporturi. Cred că în ultimul an, am accelerat prezenţa BEI în România. 

Vorbim despre banii europeni, dar o parte din fonduri sunt blocate sau suspendate. Poate face ceva BEI pentru a sprijini autorităţile române în deblocarea acestor fonduri?

Un suport pe această linie este deja început. Încercăm să găsim proiectele necesare pentru a putea debloca acele fonduri structurale. Încercăm să avem acele instrumente inovative pentru a putea să combinăm banii neutilizaţi de la Comisia Europeană cu bani ai BEI sau cu bani privaţi. Aceasta e cheia succesului, cum reuşeşti să multiplici banii în economie.

Păreţi mai degrabă optimist într-o perioadă tulbure. Este o perioadă tulbure, nu numai în Europa. Dar, am câteva elemente care mă fac să cred că România, alături de numai alte câteva state din grupul celor 27, va fi o poveste de succes. Cu condiţia ca provocările pe care le avem să fie ţinute sub control.