INFOGRAFIE Pădurile României, judeţ cu judeţ. Cele mai mari suprafeţe împădurite sunt în Suceava, cele mai mici - în Călăraşi

INFOGRAFIE Pădurile României, judeţ cu judeţ. Cele mai mari suprafeţe împădurite sunt în Suceava, cele mai mici - în Călăraşi

Pădurile deţinute de stat scad de la an la an, cele deţinute de particulari se dezvoltă

Fondul forestier al statului scade de la an la an, în timp ce suprafeţele împădurite ale particularilor cresc. Sudul ţării suferă de un deficit forestier, în timp ce zonele deluroase au cele mai dezvoltate păduri.

Fondul forestier al României a însumat, anul trecut, 6,5 milioane de hectare (27% din suprafaţa ţării), din care 6,4 milioane de hectare au reprezentat pădurile.

Aceste suprafeţe sunt în uşoară creştere faţă de anii anteriori, arată un studiu privind activitatea forestieră realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS) şi consultat de „Adevărul“.

Potrivit INS, în anul 2015, fondul forestier era concentrat într-o proporţie însemnată în regiunile de dezvoltare Centru (19,3% din totalul fondului forestier) şi Nord–Est Moldova (18,3%), urmate de regiunile Vest (16,1%), Nord–Vest (15,1%), Sud-Vest Oltenia (12,4%), Sud–Muntenia (10,0%), Sud–Est (8,4%) şi Bucureşti–Ilfov (0,4%).

Suprafeţele cele mai mari de fond forestier se înregistrau, în anul 2015, în judeţele Suceava (437.000 de hectare), Caraş–Severin (420.000) şi Hunedoara (317.000), urmate de Argeş (277.000),
Vâlcea (271.000), Bacău (270.000), Harghita (264.000), Neamţ (262.000) şi Maramureş (260.000).

La polul opus, cu cele mai mici suprafeţe ale fondului forestier, se situează judeţele Călăraşi (22.000 de hectare), Ilfov (26.000), Ialomiţa (26.200), Brăila (28.000) şi Teleorman (29.000 de hectare).

Statul, cel mai aprig tăietor

Din datele INS reiese că statul are suprafeţe tot mai mici de păduri, în timp ce proprietarii particulari - tot mai mari.

Astfel, dacă în anul 2011 se aflau în proprietate publică (a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale) 4,31 milioane de hectare, în 2015 această suprafaţă a scăzut la 4,24 milioane de hectare.

În acelaşi timp, fondul forestier aflat în proprietate privată (a persoanelor fizice şi juridice plus a unităţilor administrativ-teritorale) a crescut de la 2,2 milioane de hectare în 2011 la 2,3 milioane de hectare în 2015.

Aceste evoluţii au condus la o configuraţie în care mai puţin de două treimi (64,8%) din fondul forestier se află în proprietatea publică a statului şi o treime (33,8%) se află în proprietate privată - restul de 1,4% este în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale.

Mai mult lemn recoltat în 2015

În anul 2015, mai arată studiul INS, s-au recoltat 18,1 milioane de metri cubi (volum brut) de lemn, cu 244.000 de metri cubi mai mult faţă de anul 2014, dar în scădere faţă de 2011.

Pe specii forestiere, răşinoasele reprezintă 37,4% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 34,3% şi stejarul 10,8%, apoi diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) au reprezentat 9,7%, şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc.) au reprezentat 7,8%.

„În anul 2015 volumul de masă lemnoasă recoltată a fost cu 3,1% mai mic decât în anul 2011“, precizează INS.

Tot în anul 2015, din pădurile proprietate publică s-au recoltat 12 milioane de metri cubi de lemn, reprezentând 66,2% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate privată (29,7%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (4,1%).

Câştiguri mai mici din trufandalele pădurii

Veniturile realizate din vânzările de fructe de pădure au scăzut în 2015 faţă de 2014, mai arată autorii studiului.

Astfel, în 2014 fusese recoltată o cantitate totală de 3.908 tone de fructe de pădure, realizându-se o cifră de afaceri (din vânzarea acestora) de 15,8 milioane de lei, dar în 2015 au mai fost recoltate doar 3.481 de tone, echivalemntul a 12,7 milioane de lei.

La fel şi cu mierea de albine: dacă în 2014 au fost recoltate 2,7 tone, echivalentul a 28.700 de lei, în 2015 s-a mai recoltat sub o tonă (0,7), echivalentul a 9.900 de lei.

În schimb, au fost înregistrate creşteri la vânat şi la ciuperci, mai arată studiul INS privind activitatea forestieră.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: