INFOGRAFIE Coşul zilnic este cel mai scump în judeţele sărace

INFOGRAFIE Coşul zilnic este cel mai scump în judeţele sărace

Aproape două treimi din români îşi fac cumpărăturile din hipemarket şi sunt cu ochii pe promoţii FOTO Adevărul

Pentru aprovizionarea cu alimentele de bază, locuitorii din zonele cu şomaj maxim şi salarii minime sunt nevoiţi să cheltuiască mai mulţi bani decât cei din perimetrele dezvoltate ale ţării.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preţurile alimentelor de bază, cum sunt cartofii, fasolea, carnea, laptele sau ouăle, oscilează de la judeţ la judeţ şi, poate, vă aşteptaţi ca aceste produse să fie sensibil mai ieftine în zonele sărace. Statisticile oficiale contrazic însă o astfel de aşteptare şi arată că, dimpotrivă, cele mai scumpe alimente din coşul de bază se regăsesc tocmai în judeţele sărace, în care şomajul este mare şi, în acelaşi timp, salariile sunt mici.

„Adevărul“ vă prezintă preţurile alimentelor listate de Ministerul Agriculturii, prin comparaţie cu rata şomajului şi cu salariul minim la nivelul fiecărui judeţ, statistici din care reiese că românii cu cele mai mici venituri au de înfruntat şi cele mai mari costuri.
 
Calitatea vieţii, de la Vaslui la Timiş
 
Unul dintre cele mai năpăstuite judeţe este, potrivit statisticilor, Vasluiul, unde rata şomajului se apropie de 11%, salariul mediu este mai mic de 1.100 de lei şi, în acelaşi timp, costul unui coş cu alimente de bază este printre cele mai mari din ţară, respectiv 28,9 lei. La polul opus se regăseşte Timişul, unde rata şomajului este de doar 2%, salariul mediu urcă la 1.540 de lei, dar costul unui coş cu alimentele de bază este de doar 23,5 lei. Viaţă scumpă cu salarii mici la Vaslui, viaţă ieftină cu salarii mari la Timiş.
 
Printre celelalte judeţe cu sărăcie şi preţuri mari se mai regăsesc Alba, Hunedoara, Neamţ şi Arad. La Alba, spe exemplu, rata şomajului este de 8,7%, salariul mediu – 1.279 de lei, dar coşul cu alimentele de bază costă 27,4 lei, destul de mult peste media naţională de 24,8 lei. În Hunedoara avem un şomaj de 6,9%, un salariu mediu de 1.222 de lei şi un cost al coşului de 28,4 lei. Cel mai scump coş (30 de lei) se regăseşte la Bihor, unde şomajul este printre cele mici (4,3%), dar salariul mediu este de doar 1.135 de lei.
 
În zona mediană, cu o valoare a coşului alimentar cuprinsă între 23 şi 26 de lei, se regăsesc cele mai multe judeţe, dar numai în câteva (printre care Cluj şi Bucureşti) salariul depăşeşte media naţională de 1.500 de lei, cu un şomaj în limita a 5%. De cealaltă parte, cu preţuri mici şi venituri mari, judeţele se pot număra pe degete. Pe lângă Timiş, la această categorie s-ar mai încadra Prahova, Argeş, Constanţa şi Mehedinţi.
 
Campionii inflaţiei lovesc în plin
 
În primele trei luni din acest an, dar de altfel în toate perioadele similare din anii anteriori, cartofii şi fasolea s-au scumpit cel mai mult. Statisticile Ministerului Agriculturii nu consemnează scumpirile, dar arată, din nou, că preţurile cele mai mari la aceste legume se regăsesc în judeţele cele mai sărace. Iată câteva exemple: cei mai scumpi cartofi (peste 2,5 lei/kg) se găsesc în Vaslui, Hunedoara, Bihor, Iaşi, Neamţ şi Alba, iar cei mai ieftini (sub 2 lei/kg) – în Timiş, Cluj, Mehedinţi şi Covasna; fasolea cea mai scumpă (10 lei/kg) este în Alba, Hunedoara, Bihor, Neamţ, Satu Mare, Vâlcea şi Vaslui, în timp ce cea mai ieftină (6-7 lei/kg) este la Bucureşti, Călăraşi, Constanţa, Suceava şi Timiş.
 
Din ce cauză cele mai scumpe alimente se găsesc în cele mai sărace judeţe? Comercianţii profită din plin de faptul că strictul necesar se vinde cel mai bine şi nu se sfiesc să ridice preţurile ori de câte ori găsesc un motiv plauzibil. 
 
 
 
Şapte din 10 români consumă doar strictul necesar
 
Peste 85% din cumpărătorii români resimt creşterea preţurilor la alimente (1,46% în primul trimestru din 2012) şi au devenit mai precauţi cu bugetul. Mai mult, două treimi spun că achiziţionează doar bunuri de strictă necesitate şi tot mai mulţi vizitează patru sau cinci magazine pentru cumpărături, potrivit studiului „Shopper Trends 2012-2013“, realizat de compania de cercetare de piaţă Nielsen. 
 
„Percepţia asupra dinamicii preţurilor la alimente a rămas la nivelul anului 2011, însă a depăşit semnificativ nivelul din 2010. Cumpărătorii din oraşele medii au o percepţie mai accentuată legată de creşterea preţurilor la alimente (90%), faţă de cei din Bucureşti şi oraşele mari (84%)“, potrivit studiului realizat de Nielsen.
 
Astfel, românii care au cumpărat produse pentru gospodărie şi din magazine din retailul modern şi care consideră că preţul alimentelor a crescut sunt mai precauţi la modul în care îşi cheltuiesc bugetul. Cei mai mulţi au ajuns să cumpere acum doar strictul necesar gospodăriei. 
 
De asemenea, 31% spun că iau în cantităţi mai mici, 26% caută în special promoţiile, iar 17% au schimbat mărcile mai scumpe cu unele mai ieftine. Doar 8% din cumpărători spun că nu sunt afectaţi de creşterea de preţuri.
 
Peste o treime dintre participanţii la studiul Nielsen realizează săptămânal cumpărăturile principale pentru gospodărie (produse alimentare, de băcănie şi de îngrijire personală), semnificativ mai mult decât în anul anterior.
 
Românii merg la hipermarket
 
Faţă de 2011, a crescut semnificativ şi frecvenţa pentru cumpărăturile de completare, dar şi procentul celor care vizitează patru sau cinci magazine pentru cumpărături. Aproximativ 62% din cumpărători au cheltuit în 2012 o parte importantă a bugetului în magazinele de tip hipermarket, în creştere cu şapte puncte procentuale faţă de anul anterior, iar 20% au preferat supermarketurile. Ponderea discounterilor a scăzut cu opt puncte, la 11%, faţă de 2011, iar cea a comerţului tradiţional şi a magazinelor de tip cash&carry s-au menţinut la 3% şi, respectiv, 2%.
 
„Şi în 2012, promoţiile reprezintă un punct de atracţie pentru cumpărători. Cu toate acestea, influenţa promoţiilor asupra alegerii magazinelor pe care le vizitează cumpărătorii scade semnificativ faţă de anul trecut, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care atât producătorii, cât şi retailerii pot adăuga noi argumente, legate de experienţa de cumpărare, pentru care cumpărătorii să aleagă locaţiile de cumpărare“, se mai arată în studiul Nielsen. Astfel, 34% din români cumpără produse aflate la promoţie, pondere cu şase procente mai mică faţă de 2011, 25% sunt foarte puţin influenţaţi de acestea, iar 24% cumpără la promoţie doar dacă le place marca respectivă.
 
Kaufland continuă să fie perceput ca fiind magazinul cu cele mai mici preţuri (de 29% din respondenţi), urmat pe locul secund de Carrefour şi Auchan (13%) şi pe locul trei de Lidl şi Penny Market (8%). La polul opus se află Mega Image (1%). În Bucureşti, „lupta“ pentru a cuceri această perceptie este una dură, cele mai multe magazine de tip hipermarket având scoruri similare.
 
Anul trecut, în România, exista pe piaţă un total de 979 magazine, cu 204 mai multe decât în 2011, din care 150 hipermaketuri, în creştere cu 13 unităţi, 481 de supermarketuri, cu un plus de 162 de magazine, 297 de discounteri, care au avut 40 de deschideri noi, şi 51 de magazine 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările