Inflaţia scade, salariile cresc. Unde e catastrofa trâmbiţată de propagandişti?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Circulă „analize” în media care anunţă o creştere apocaliptică a preţurilor la alimente. Curg epitetele tabloide. Dezastru. Disperare. Catastrofă. Apocalipsă.

Apocalipsa anunţată este chiar comică, ţinând cont că preţul principalelor 15 alimente din coşul de consum a scăzut din toamnă şi până în prezent cu 2%. O spune însuşi Ziarul Financiar. Şi putem să bănuim ZF de orice, dar nu de lipsă de profesionalism ori de atitudine pro-guvernamentală.

Mai mult, anul trecut am avut o inflaţie de 1,55%. Cea mai mică inflaţie postdecembristă. După mai mult de douăzeci de ani în care un popor întreg a trăit cu frica creşterii preţurilor, această temere apărând în mod constant în topul preocupărilor românilor, anul trecut a fost prima dată când putem spune că am învins inflaţia. O combinaţie de politici monetare înţelepte susţinute cu perseverenţă de către BNR şi politici fiscale şi economice adoptate de Guvern.  

Nu numai că a scăzut inflaţia la valori record, ci au crescut şi salariile.

Una din relaţiile des studiate şi monitorizate în analiza macroeconomică este cea dintre inflaţie şi salarii. Varianta cea mai dezirabilă din punct de vedere al calităţii vieţii, dar şi mai greu de atins, o reprezintă combinaţia dintre inflaţia redusă şi salariile în creştere.

Exact asta s-a întâmplat anul trecut în România. În 2013 salariul mediu net pe economie a crescut cu 3,71%, clar peste inflaţie. Un impact pozitiv clar, direct asupra puterii de cumpărare şi implicit asupra nivelului de trai al românilor.

Concluzia este simplă şi cât se poate de dureroasă pentru criticii tabloizi şi catastrofico-disperaţi: în această guvernare puterea de cumpărare a românilor creşte, nu scade. Un rol important aici l-a avut şi scăderea TVA pentru produsele de panificaţie. Un angajament pe care USL l-a luat în faţa românilor şi l-a respectat.

În ciuda acestor evidenţe, sunt totuşi în continuare voci care fac tot posibilul să clameze efectele catastrofice ale introducerii accizei de 7 eurocenţi la carburanţi. Dacă ar fi să ne luăm după dânşii ar trebui să intrăm în depresie, să ne smulgem părul din cap, să emigrăm, să facem petiţie la Curtea Drepturilor Omului şi la ONU. Orice doar pentru a trâmbiţa de manieră prăpăstioasă groaznicele efecte ale introducerii acestei accize.

Să facem totuşi un mic calcul. Dacă producătorii nu folosesc efectul psihologic pentru a introduce în mod discret noi scumpiri, atunci impactul asupra preţurilor la benzină şi motorină este de 5-6%. Dacă am mânca combustibil, dacă doar combustibilul ar contribui la construcţia preţurilor alimentelor din magazine, atunci am putea spune că şi mâncarea se scumpeşte cu acelaşi procent.

Dar în preţul mâncării intră mulţi alţi factori. Vorbim de munca celor angajaţi în agricultură şi industria alimentară, de valoarea capitalului fix, de munca şi resursele celor din comerţ, de profitul care se realizează pe fiecare ramură. Tot soiul de alte componente care diluează efectul creşterii preţului carburanţilor asupra preţului final al produselor de pe rafturile magazinelor.

De altfel, BNR, o autoritate recunoscută în acest domeniu, a revizuit ţinta de inflaţie cu… jumătate de procent. Repet: jumătate de procent. Cum ar spune obiectivii tabloizi şi justiţiari: Catastrofal! Groaznic! Dezastruos! Jumătate de punct procentual, asta în condiţiile în care oricum avem de-a face cu cea mai mică inflaţie de după 1989 şi clar sub pragul de 3% pe care îl impun criteriile de convergenţă europeană. După chiar declaraţia lui Mugur Isărescu, această jumătate de procent include impactul accizei şi al altor factori, precum variaţiile de curs.

Declaraţiile panicarde servesc în primul rând acelor agenţi economici care ar putea dori sa scumpească produsele nejustificat. Am mai văzut aceasta strategie: se anunţă scumpiri considerabile fără o bază solidă de calcul şi apoi, când adevăratele scumpiri sunt mult mai mici, noi răsuflam uşuraţi şi cumpărăm în continuare.

În plus, vreau să pun puţin în perspectivă preţul la combustibil din România. Conform ultimului raport Eurostat, cu o medie a preţului carburantului de 1,29 €, România este statul membru al Uniunii Europene care se bucură al treilea cel mai scăzut preţ al carburanţilor, după Polonia (1.28 €) şi Luxembourg  (1,20€).

Este deci de dorit ca presa şi lumea politică sa dea dovadă de reţinere. S-a vorbit de o creştere a preţurilor la 1 ianuarie 2014, s-a vorbit de prăbuşirea economiei în 2013 şi în 2012. Ştiţi voi: catastrofă groaznic dezastru. S-a văzut că toate acestea au fost baloane de săpun. Teme de campanie electorală menite să impulsioneze o opoziţie decredibilizată de ani de guvernare slabă. Din păcate, tindem să uităm prea repede felul în care aceste clamări catastrofice se dovedesc a fi simple vorbe în vânt menite să sperie lumea. Tot din păcate, tindem să subestimăm trauma pe care aceste intensităţi catastrofice o produc texturii sociale, bunului mers al vieţii de zi cu zi. Oameni stresaţi supuşi unei canonade zilnice de apocalipsă discursivă.

Uniunea Social-Liberală a pus ţara pe picioare în mai puţin de un an şi jumătate, după dezintegrarea fostei guvernări. Actualul Executiv a reuşit să obţină, prin politicile sale, cel mai mare PIB din istoria postdecembristă, una dintre cele mai mari creşteri economice din UE, precum şi cel mai mici cifre la inflaţie şi deficit bugetar. Aşa cum am mai spus, preţul alimentelor a scăzut cu 2%, iar veniturile la buget au crescut cu 6,5%. Tot USL a reuşit să mărească de peste patru ori rata de absorbţie a fondurilor europene.

O creştere susţinută a nivelului de trăi nu poate fi finanţată doar din evoluţia economică pozitivă. Taxa de şapte eurocenţi a fost inclusă în Acordul pe care ţara noastră l-a încheiat cu Fondul Monetar Internaţional pentru a fi baza unor investiţii publice semnificative în infrastructură. Este un semn de responsabilitate politică din partea actualei guvernări şi o măsură necesară unui ritm susţinut de creştere. Guvernarea USL ia măsurile necesare pentru o economie puternică şi o Românie echitabilă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite