Industria tutunului, reacţie la interdicţia vânzării ţigărilor în magazine

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ţigările nu vor mai sta pe rafturile din faţă ale magazinelor

Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC) consideră că iniţiativa de hiper-reglementare în domeniul tutunului promovată de câţiva membri ai Parlamentului loveşte un întreg sector economic şi 4 milioane de români, având un singur câştigător – paternalismul, se arată într-un comunicat remis presei de industria tutunului, distribuitori engros, retaileri, mici comercianţi şi reprezentanţi ai Horeca.

Propunerea este înaintată în condiţiile în care România se află deja pe locul al şaptelea în clasamentul european privind restricţiile în domeniul tutunului. În plus, chiar un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că în Europa, unde se concentrează cele mai multe restricţii, rata fumatului e cea mai ridicată din lume (29%).   

Având ca obiectiv declarat, susţinut şi de CLCC, împiedicarea accesului minorilor la produse din tutun, o faptă deja sancţionată de lege, acest nou proiect de lege propune reglementări radicale, cu severe consecinţe negative atât pentru consumatori cât şi pentru piaţa legală a produselor din tutun şi cea a produselor alternative, cu risc redus.

Menţionăm că datele Eurostat, arată că procentul minorilor între 15-19 ani care fumează în România este de 4,1%, mult sub media europeană de 9,4% şi printre cele mai scăzute din Europa – doar în Norvegia şi Islanda procentele fiind mai mici.

 „În contextul în care comercializarea produselor din tutun către minori este interzisă şi sancţionabilă, ne-am fi aşteptat ca parlamentarii cu adevărat preocupaţi de subiect să îşi fi manifestat în ultimii trei ani îngrijorarea cu privire la eventualele încălcări ale acesteia şi să fi sesizat autorităţile competente. Spre deosebire de alţi colegi, până la această propunere de lege, preocuparea iniţiatorilor este dovedită de cele 0 (zero) interpelări pe această temă adresate instituţiilor responsabile cu aplicarea legii”, au mai spus reprezentanţii CLCC. 

În forma actuală, iniţiativa poate afecta mai mult de 10.000 de angajaţi direcţi sau indirecţi ai companiilor producătoare şi distribuitoare, dar şi peste 70.000 de retaileri din România, ţară în care investiţiile totale ale industriei depăşesc 1,5 miliarde  de euro.  

„Ne îngrijorează că politicienii care vorbeau despre un nou mod de a face politică au ajuns, după alegeri, la concluzia că agenda lor nu este făcută de alegători. Industria nu a fost contactată niciodată de niciunul dintre iniţiatorii proiectului de lege, pentru că, aşa cum declară unul dintre ei, <<pluralismul de idei e un pretext>>. În schimb, au ales să îşi asume un proiect redactat de lobbişti grupaţi sub umbrela unui ONG, conceput pentru a obţine sponsorizări internaţionale şi capital de imagine, nu pentru a rezolva o problemă”, au mai spus reprezentanţii CLCC. 

Interzicerea expunerii produselor din tutun în cele peste 70.000 de magazine din România care comercializează ţigarete va încuraja dezvoltarea pieţei negre în condiţiile în care, vândute de sub tejghea, produsele legale vor fi uşor de substituit cu cele ilegale, mai ales în judeţele de frontieră, unde contrabanda ajunge şi la 50%. Un efect similar asupra pieţei negre îl va avea şi introducerea, prin acest proiect, a unei noi taxe asupra produselor din tutun, în condiţiile în care ţigările din România sunt deja cele mai scumpe din UE raportat la puterea de cumpărare.

Propunerea legislativă nu ţine cont de realităţile pieţei, în care 1 din 6 ţigări consumate este achiziţionată de pe piaţa neagră, la circa jumătate de preţ, şi poate submina eforturile susţinute ale autorităţilor de combatere a contrabandei. România se află la graniţa estică a UE şi este vulnerabilă la comerţul ilegal cu ţigarete, care creşte substanţial la fiecare derapaj al politicilor fiscale şi de reglementare. O astfel de propunere a fost deja respinsă în 2015, fiind considerată de natură a perturba piaţa produselor din tutun din punct de vedere concurenţial. 

O altă prevedere a proiectului de lege este interzicerea dreptului de informare a fumătorilor adulţi cu privire la alternativele mai puţin nocive la fumat. Aceste prevederi extreme, aşa cum le-a numit chiar iniţiatorul, au ca scop egalizarea ţigaretelor electronice şi produselor din tutun care nu arde cu ţigaretele, ignorându-se total opinia unui număr crescând de autorităţi de sănătate publică şi experţi care consideră că a oferi fumătorilor adulţi acces la alternative mai puţin nocive în comparaţie cu ţigaretele poate reduce riscul individual şi efectele asupra populaţiei. Autorităţile din Marea Britanie, Cehia, Polonia sau Noua Zeelandă sunt doar câteva dintre acestea.

„În timp ce, citând modele ca Turkmenistan sau Kosovo, iniţiatorii legii vor să restricţioneze dreptul fumătorilor români la o alegere informată cu privire la produsele care ar putea reduce riscurile asociate fumatului, pe 8 iunie a.c. Ministerul Sănătăţii din Noua Zeelandă a lansat un site în care afirmă clar că <<pentru fumători, trecerea la vapat are potenţialul de a reduce semnificativ riscurile de sănătate>>. În Marea Britanie, un site similar există de mai bine de doi ani.”  

„La nivel global, milioane de fumători au renunţat la fumat ca urmare a accesului la alternative cu potenţial de risc redus, însă fumătorii adulţi trebuie să ştie că aceste produse există, ce sunt şi cum funcţionează.

Respectăm toate reglementările existente şi ne impunem reguli interne de conduită pentru a ne asigura că minorii nu au acces la produse cu tutun sau nicotină. De asemenea, mergem dincolo de ceea ce ne cere legislaţia, prin educarea continuă a comercianţilor şi a consumatorilor cu privire la motivul pentru care minorii nu pot şi nu ar trebui să aibă acces la produsele cu nicotină” au adăugat reprezentanţii CLCC. 

„Nu în ultimul rând, dorim să clarificăm informaţiile false legate de subvenţiile la tutun, care reprezintă bani europeni pentru fermierii români. Nu doar România beneficiază de aceste fonduri”, au comunicat reprezentanţii Coaliţiei.

În UE sunt 12 ţări cultivatoare de tutun, cele mai importante fiind Italia, Bulgaria, Grecia, Spania şi Polonia, care deţin circa 85% din culturile de tutun. Potrivit site-ului CE, doar în 2017 Bulgaria a primit prin plăţi directe peste 52 mil. euro pentru culturi de tutun, Ungaria circa 9,6 mil. euro, iar Polonia peste 31 mil. euro. România a primit în 2017 circa 1,6 mil. euro. 

Comercializarea produselor din tutun către minori este interzisă şi sancţionată în România;

Companiile de pe piaţa tutunului desfăşoară continuu şi cu rezultate dovedite programe de educaţie a comercianţilor şi consumatorilor cu privire la motivele pentru care minorii nu trebuie să aibă acces la produsele cu nicotină;

România are a 7-a cea mai restrictivă legislaţie anti-tutun din Europa. Cele mai puţine restricţii se înregistrează în Austria, Germania şi Luxemburg;

Pachetele de ţigări sunt departe de a fi atrăgătoare, în contextul în care 65% din suprafaţa  lor este acoperită cu un avertismente de sănătate şi mesaje clare şi explicite;

Practica unor supra-reglementări care exced prevederile Directivei tutunului în state precum Franţa, Grecia sau Irlanda nu doar că nu a avut rezultatele scontate privind reducerea consumului de tutun, dar a condus la creşterea contrabandei cu ţigarete, facilitând accesul consumatorilor şi, în special, al minorilor, la produse ieftine şi nesigure. 

Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării reuneşte companii care produc şi comercializează ţigarete şi produse cu potenţial de risc redus. De asemenea, distribuitori engros, retaileri, mici comercianţi şi reprezentanţi ai Horeca. 

Industria tutunului este al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al României, cu peste 3 miliarde de euro plătite anual sub formă de accize, taxe, contribuţii şi impozite. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite