INACO: 26 din cele 27 de obiective ale Strategiei de Competitivitate a României nu sunt îndeplinite

Din cele 27 de obiective asumate de România în Strategia Naţională de Competitivitate 2014-2020, 26 nu au fost îndeplinite, până în prezent, arată o analiză realizată de Iniţiativa pentru Competitivitate (INACO).

Astfel, din totalul celor 27 de obiective/direcţii de acţiune, unul singur este realizat, 6 sunt parţial realizate, iar restul de 20 sunt nerealizate, în multe dintre acestea regresul fiind semnificativ faţă de ţintele asumate. 

​Prin Strategia Naţională pentru Competitivitate (SNC) se fac eforturi de recuperare a decalajelor de dezvoltare, de îmbunătăţire a calităţii mediului investiţional, administrativ, de sănătate, de educaţie şi cercetare. Acest document strategic este coordonat de Ministerul Economiei, în corelaţie cu ciclul financiar european (2014-2020) şi propune un pachet de soluţii pentru a scăpa din ceea ce se numeşte „capcana ţărilor cu venit mediu”, pentru valorificarea potenţialului competitiv recunoscut, real, dar incomplet pus în valoare. 

În viziunea SNC, cele 4 direcţii majore de dezvoltare în perioada 2014-2020 sunt:

• Restructurarea sectoarelor economice în direcţia unor poziţii competitive superioare;

• Formarea masei critice de firme competitive prin crearea unui mediu atractiv, transparent şi inovativ;

• Integrarea marilor jucători într-un proiect coerent de dezvoltare a economiei;

• Integrarea societăţii într-un proiect coerent de dezvoltare a economiei.

Cele cinci priorităţi strategice propuse de SNC prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2015, sunt: 

1. Îmbunătăţirea mediului de reglementare;

2. Acţiuni parteneriale între mediul public şi mediul privat;

3. Factori şi servicii suport;       

4. Promovarea sectoarelor de viitor;

5. Pregătirea Generaţiei 2050 şi provocări societale.

Sectoarele cheie identificate, care să devină motoare ale economiei, sunt: turismul şi ecoturismul, textile şi pielărie, lemn şi mobilă, construcţii, industrii creative, industria auto şi componente, tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, procesarea alimentelor şi  a băuturilor, sănătate şi produse farmaceutice, energie şi management de mediu, bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultură), biofarmaceutică şi biotehnologii.

Aceeaşi strategie prevede obligaţia monitorizării şi a evaluării SNC de către acelaşi minister care a elaborat-o, respectiv Ministerul Economiei.  

Cercetarea independentă a INACO vine ca urmare a faptului că până în acest moment nu s-a făcut publică nicio astfel de analiză a gradului de implementare, în funcţie de ţintele pe care acest document strategic şi le-a stabilit şi asumat oficial prin Guvernul României. 

Potrivit INACO, economia reală transmite semnale puternice de pierdere agresivă de competitivitate în comerţul exterior.  Deficitul comerţului exterior a depăşit 6,7 miliarde euro în anul 2018, o deteriorare cu peste două treimi faţă de anul anterior, iar dezechilibrele continuă să se adâncească accelerat în anul 2019.  În primele 5 luni ale acestui an, România a importat cu aproape 3 miliarde de euro mai multe bunuri şi servicii decât a exportat. Deficitul comercial s-a deteriorat cu 84% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, conform ultimelor date oficiale BNR. Deficitul comerţului cu bunuri şi servicii contribuie cu 87% la deficitul contului curent în acest an. Mărfurile generale contribuie negativ cu peste 6,3 miliarde euro la acest deficit, iar excedentul serviciilor de peste 3,3 miliarde euro echilibrează doar parţial balanţa. Cota de piaţă mondială de exporturi a României în 2018 e de 0,4%, jumătate din ţinta SNC de 0,8%.

Alternativa pe care INACO o propune, în vederea atingerii obiectivelor din SNC, este crearea Grupurilor de Initiaţivă Locală pentru Economia Viitorului (GILEV). Acestea reprezintă un parteneriat între reprezentanţi ai sectoarelor public-privat de la nivel local şi au misiunea de a elabora propuneri de politici publice locale alternative, conectate la economia viitorului. În acelaşi timp, stimulează schimbul de experienţă între actorii implicaţi, deschiderea şi modernizarea instituţiilor publice şi facilitează construirea bugetării locale participative. Acest tip de bugetare creşte transparenţa în sectorul public şi asigură că, în cheltuirea banului public, sunt prioritare nevoile comunităţii. Prin crearea GILEV-urilor va fi îmbunătăţită calitatea strategiilor economice şi sociale ale României, iar aceasta va conduce la promovarea unei economii inovative, competitive, bazată pe cunoaştere, dar şi eco-friendly, potrivit INACO.