Importurile de mâncare au atins un nou record în 2015. INFOGRAFIE: topul importurilor şi exporturilor agricole

Importurile de mâncare au atins un nou record în 2015. INFOGRAFIE: topul importurilor şi exporturilor agricole

Vânzările de alimente au crescut în 2015 cu aproape 20%, în timp ce producţia locală a avansat cu mai puţin de 4%

Anul agricol slab, combinat cu o creştere accelerată a cererii pe fondul scăderii TVA şi al ieftinirii alimentelor, a umflat importurile de mâncare până peste pragul istoric de 5 miliarde de euro. La export predomină produsele agroalimentare brute, la import - preparatele.

Cu tot potenţialul său agricol, care arată că ar putea hrăni din producţia locală 50 (după unele surse chiar 80) de milioane de persoane, România a importat anul trecut mâncare în valoare totală de 5,3 miliarde de euro, acesta fiind un nou record istoric.

Cauze: pe lângă mai vechile metehne ale agriculturii, în 2015 s-a adăugat şi o creştere furibundă a cererii de alimente, după ce TVA la această categorie a scăzut de la 24% la 9%, iar preţurile au scăzut proporţional.

Cererea internă, tot mai greu de acoperit

Două cifre ne arată ce s-a întâmplat în 2015: afacerile industriei alimentare (deci la nivelul producătorilor) au crescut cu 3,8%, în timp ce vânzările de alimente au crescut cu 19,1%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

De unde a venit diferenţa dintre producţia locală şi cantităţile vândute la raft? Din importuri, desigur.

Adăugaţi aici şi binecunoscutele probleme din agricultură, care ar trebui să fie principalul furnizor al industriei alimentare, dar şi al comercianţilor: insuficienţa capacităţilor de irigare (care în 2015 a dus la compromiterea a peste 25% din recoltă, din cauza secetei), insuficienţa capacităţilor de depozitare şi nivelul extrem de scăzut al productivităţii sectorului.

Rezultatul: în 2015 a fost atins un nou record istoric al importurilor de produse agroalimentare, totalul crescând la 5,3 miliarde de euro după ce în 2014 fusese de 4,5 miliarde de euro.

Pragul de 4 miliarde de euro fusese trecut în 2011, un alt an agricol nefavorabil.

Porumbul, campionul comerţului exterior

Datele privind balanţa comercială cu produse agroalimentare din primele 10 luni ale anului trecut, transmise pentru „Adevărul“ de Ministerul Agriculturii, arată că porumbul este produsul agroalimentar cel mai bine vândut la export, dar şi cel mai solicitat la import.

Astfel, la export, cele mai mari încasări au fost obţinute din porumb (797,51 milioane de euro pentru 4,3 milioane de tone), urmate de ţigările de foi şi trabucuri (42.408 tone) de unde au fost încasate 760,6 milioane de euro, apoi grâu şi meslin - 46,4 milioane de euro pentru 2,7 milioane de tone - şi seminţe de floarea-soarelui cu 346,2 milioane de euro (851.241 de tone).

La importuri, porumbul a ocupat primul loc, cu 1,4 milioane de tone (259,3 milioane de euro), urmat de carnea de porc proaspătă sau refrigerată, cu 152.207 tone aduse de pe pieţele externe, în valoare de 239,12 milioane de euro.

În continuare, importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi au depăşit 87.396 de tone (167,2 milioane de euro), alte preparate alimentare - 44.033 de tone (153,5 milioane de euro), iar valoarea importurilor de zahăr din trestie sau din sfeclă a totalizat 149,2 milioane de euro (425.500 de tone).

În fine, pentru industria laptelui, balanţa externă nu arată deloc bine: producţia internă a scăzut cu 22.300 de tone, în timp ce importurile au crescut cu 80.000 de tone.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările