Harta depopulării României. Judeţele care au devenit adevărate „bazine de emigrare“ şi ce populaţie vom avea în 2100

România a ajuns o ţară îmbătrânită şi depopulată, cu puţini tineri şi din ce în ce mai puţini lucrători care trebuie să susţină un număr în creştere de pensionari, arată un amplu raport al Institutului Naţional de Statistică, care analizează tendinţele de evoluţie a populaţiei ţării.

România avea, la 1 ianuarie 2019, o populaţie după domiciliu de 22,17 milioane de persoane. Cu toate acestea, populaţia după rezidenţă (românii care locuiesc de fapt în ţară) era de numai 19,4 milioane de persoane, potrivit INS.

Doi factori au contribuit major la depopularea României, în ultimii ani, arată raportul INS. Pe de o parte, avem scăderea natalităţii, care este depăşită de o mortalitate în relativă creştere şi care rămâne mult sub nivelul care ar asigura înlocuirea simplă a populaţiei. În ultimii zece ani, nivelul natalităţii din România s-a situat în jurul valorii de 200 mii născuţi-vii anual. Anul 2018 a fost şi mai îngrijorător, numărul de născuţi-vii coborând sub pragul de 200 mii. În schimb, numărul deceselor a ajuns la 263,5 mii în anul 2018. Pe de altă parte, emigraţia a căpătat aripi după anul 2007 şi a condus atât la scăderea populaţiei rezidente, cât şi la îmbătrânirea populaţiei rămase, tinerii fiind cei care emigrează în mod obişnuit.

Cum s-au depopulat judeţele ţării

Între anii 2000 şi 2019, populaţia în mai multe judeţe a scăzut drastic, pe de o parte datorită migraţiei interne şi pe de altă parte datorită migraţiei către străinătate. De exemplu, populaţia în două judeţe, respectiv Argeş şi Galaţi, a scăzut de la peste 650 de mii în anul 2000, ajungând în categoria 500.000-650.000. În categorie mai mică de „greutate“ s-au mutat şi alte trei judeţe, a căror populaţie a trecut de la peste 500 de mii la 350.000-500.000, respectiv: Hunedoara, Olt şi Buzău. Populaţia a scăzut sub 350 de mii în Caraş-Severin şi Brăila. Judeţele Tulcea şi Sălaj s-au contractat de asemenea, ajungând la populaţii de sub 250 mii de locuitori, în vreme ce în anul 2000 erau în categoria 250.000-300.000 de locuitori. Toate celelalte judeţe au rămas în aceeaşi categorie. Singura excepţie o reprezintă judeţul Ilfov, care a avansat din categoria 250.000-350.000 la peste 350 de mii de locuitori.

 Populaţia după domiciliu, pe judeţe, la 1 ianuarie 2000 şi 2019

FOTO Institutul Naţional de Statistică

FOTO Institutul Naţional de Statistică

Factorii geografici, dar şi polarizarea economică au condus treptat la o polarizare demografică, explică specialiştii Institutului Naţional de Statistică. Astfel, în Municipiul Bucureşti este acum concentrată aproape o zecime din populaţia cu domiciliul în România (9,6%). În anul 2019, judeţele cu populaţie numeroasă sunt Iaşi (4,3%) şi Prahova (3,6%). La polul opus, sunt judeţe în care concentrarea populaţiei este mai mică: Sălaj, Tulcea (1,1%) şi Covasna (1,0%).

Judeţele din care emigrează cei mai mulţi români

Distribuţia emigranţilor în profil teritorial arată existenţa unor „bazine de emigrare“, în special în judeţele unde populaţia este foarte numeroasă. Astfel, dacă în 2014 emigrau anual peste 6.500 de persoane doar din judeţele Iaşi, Prahova, Constanţa şi Bucureşti, în anul 2018 emigraţia intensivă s-a extins şi la judeţele Timiş, Bihor, Cluj, Mureş, Dolj, Argeş, Suceava şi Bacău. Îngrijorător este faptul că vârsta dominantă a emigranţilor este situată în intervalul 25-29 ani.

Numărul de emigranţi, pe judeţe, în anii 2014 şi 2018

FOTO Institutul Naţional de Statistică

FOTO Institutul Naţional de Statistică

Impactul emigraţiei se resimte mai ales pe piaţa muncii: diminuându-se ponderea populaţiei active, creşte presiunea asupra celei rămase să susţină populaţia vârstnică, dependentă. Există implicaţii extinse şi asupra sistemelor de servicii sociale, de sănătate şi educaţie.

România va coborî pe locul 9 în UE după populaţie

Deşi populaţia rezidentă a României urmează o tendinţă descendentă, România încă se regăseşte în topul statelor membre ale Uniunii Europene, clasificate după dimensiunea populaţiei, ocupând poziţia a şaptea, cu o populaţie de 19,4 milioane locuitori. Cu toate acestea, lucrurile se vor schimba radical, arată cele mai recente proiecţii demografice realizate de institutul european de statistică Eurostat la nivelul UE.

În anul 2018, primele şapte ţări după mărimea populaţiei au fost Germania, Franţa, Regatul Unit, Italia, Spania, Polonia şi România. Însă conform proiecţiei demografice realizate de Eurostat la orizontul anului 2100, România va coborî două locuri în clasament, plasându-se pe locul al nouălea, fiind devansată de Olanda şi Suedia. Populaţia prognozată a României va fi de 13,3 milioane locuitori, în scădere cu aproximativ 6,2 milioane persoane faţă de anul 2018.

Pe primele trei locuri se vor afla în continuare Regatul Unit cu o populaţie prognozată pentru anul 2100 la 84,7 milioane locuitori, în creştere cu 18,4 milioane persoane faţă de anul 2018, pe locul al doilea se va afla Germania cu o populaţie estimată la 79,1 milioane locuitori, în scădere cu aproximativ 3,7 milioane persoane faţă de anul 2018, iar Franţa se va plasa pe cel de al treilea loc cu 72,9 milioane persoane, în creştere cu aproximativ 6 milioane locuitori comparativ cu populaţia de la 1 ianuarie 2018.

Populaţia Spaniei va depăşi, în anul 2100 populaţia Italiei, ajungând la 47,3 milioane locuitori, iar Italia va cunoaşte o diminuare accentuată a populaţiei ajungând la 44,6 milioane de locuitori cu 15,9 milioane mai puţin faţă de anul 2018.

Proiectarea populaţiei la orizontul anilor 2020, 2040, 2060, 2080, 2100 (ierarhizare după anul 2100) 

FOTO Institutul Naţional de Statistică