Guvernul rupe controversatul acord cu chinezii pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Reactoarele nucleare de la Cernavodă
Reactoarele nucleare de la Cernavodă

Guvernul a cerut companiei Nuclearelectrica să rupă controversatul acord cu gigantul China General Nuclear Power (CGN), pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la centrala Cernavodă, după ce acesta a fost criticat de partenerii strategici, într-un moment în care multe state se delimitează de China.

Mai precis, Ministerul Economiei solicită Nuclearelectrica să abroge Strategia de continuare a Proiectului Unităţile 3 şi 4 Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2014) precum şi a Strategiei revizuite de continuare a Proiectului Unităţile 3 şi 4 Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2018).

Ministerul mai solicită mandatarea Consiliului de Administraţie al SNN să iniţieze procedurile/demersurile/acţiunile privind încetarea negocierilor cu CGN, precum şi încetarea efectelor juridice (prin acordul părţilor, denunţare etc) a următoarelor documente: „Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodp (MoU), şi respectiv a (ii) Acordului Investitorilor în forma preliminară.”

Ministerul mai cere de asemenea mandatarea Consiliului de Administraţie al SNN de a iniţia demersurile necesare pentru analiza şi cristalizarea opţiunilor strategice privind construcţia de noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse nucleare.

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, afirma în luna ianuarie că extinderea centralei nucleare de la Cernavodă ar trebui făcută împreună cu companii din ţări membre NATO sau ale Uniunii Europene, nu din China.

Virgil Popescu a avansat ideea conform căreia Nuclearelectrica ar fi capabilă să construiască singură un reactor nuclear la centrala de la Cernavodă.

Şi premierul Ludovic Orban spunea că, la mai bine de 5 ani de negocieri cu statul român, parteneriatul cu chinezii de la CGN ar putea înceta, investiţiile urmând să fie făcute în raport cu acordul verde european. „Mie îmi este clar că nu o să meargă cu chinezii (...) Vom vedea cu ce partener (vor fi făcute reactoarele). Este vorba de partener şi finanţare", a spus premierul Ludovic Orban într-un interviu acordat HotNews.ro.

Acordul cu chinezii a stagnat

Reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, o investiţie de peste 6 miliarde de euro, urmau să fie construite în parteneriat public-privat cu gigantul China General Nuclear Power, finanţat printr-un împrumut din China.

China General Nuclear Power a fost declarat investitor calificat la data de 9 septembrie 2014 şi investitor selectat la data de 17 octombrie 2014, dată la care a şi fost semnată Scrisoarea Comună privind intenţia de realizare a proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă.

La 22 octombrie 2015, acţionarii SNN au aprobat semnarea Memorandumului de Înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţlor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, document ce a fost semnat la data de 9 octombrie 2015, moment din care au demarat negocierile.

În data de 21 decembrie 2016, Ministerul Energiei a transmis un comunicat de presă prin care a informat că, având în vedere complexitatea proiectului şi angajamentul statului român pe termen lung, consideră că abordarea cea mai corectă este să permită noului guvern o analiză privind deciziile în ceea ce priveşte rezultatul negocierilor şi paşii de urmat.

În luna mai 2019, companiile Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power au semnat forma finală a acordului pentru societatea care va construi, în parteneriat public-privat.

Investiţia propriu-zisă nu a fost demarată niciodată, din cauza negocierilor continue cu compania chineză.

Chinezii, acuzaţi de spionaj

China General Nuclear Power Corporation, compania chineză implicată în proiect, a fost acuzată în 2016, de Guvernul SUA, de spionaj nuclear. De altfel, un comunicat al Departamentului de Justiţie din 14 aprilie 2016 arată că încă de pe atunci existau suspiciuni în acest sens.

Administraţia Trump a avertizat în repetate rânduri în legătură cu influenţa politică şi economică în creştere a Chinei în Europa.

Interes din SUA pentru nuclear

Anul trecut, preşedinţii Klaus Iohannis şi Donald Trump au semnat la Washington o Declaraţie comună care stabilea practic agenda relaţiilor bilaterale pe viitor şi a dat câteva indicii despre preocupările majore ale celor două state. Declaraţia comună proiectează în mod evident interesele strategice ale SUA în relaţia cu China şi Rusia în domeniul cibernetic, respectiv energetic. Unul dintre puncte se referea direct la producţia de energie nucleară: „Încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, se arată în declaraţie.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite