Guvernul Ponta a negociat cu FMI un impozit suplimentar de 35% pe profitul din activităţile de extracţie. Statul a susţinut o cotă favorabilă petroliştilor

Noul sistem de taxare va fi aplicat din 2017, fiind prea târziu ca proiectul să fie adoptat în acest an

Guvernul a negociat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) introducerea unui nou impozit de 35% pe profitul înregistrat de companiile de petrol şi gaze din activităţile de extracţie ale acestora, potrivit unor surse ministeriale citate de Profit.ro.

Conform surselor respective, în negocierile cu FMI, variantele luate în calcul au fost de 35%, 40% şi 45%, însă reprezentanţii statului român au susţinut cota de 35%. Discuţiile pe această temă au fost inclusiv în luna octombrie şi trebuie continuate de la acest punct de către viitorul Cabinet.

Noul sistem de taxare din domeniul resurselor de petrol şi gaze va fi constituit din redevenţele petroliere, plus supra-impozitul de 35% pe activităţile de exploatare.

Guvernul a amânat doi ani de zile introducerea noului sistem de taxare, pe care nici măcar nu l-a prezentat public. Astfel, în 2016 se va aplica actualul sistem, care cuprinde redevenţele petroliere şi două taxe suplimentare, una de 0,5% pe extracţie şi alta de 60% pe veniturile din liberalizare. Astfel, noul model va fi aplicat abia din 2017.

Guvernul trebuie să prelungească aplicarea celor două taxe temporare, care expiră la finele acestui an.

Redevenţa este o taxă care se aplică pe valoarea producţiei. În România, redevenţele se situează în domeniul ţiţeiului şi gazului între 3,5% şi 13,5%, în funcţie de mărimea zăcământului.

Noul sistem de taxare, cu redevenţe şi supra-impozitul pe activitatea de exploatare va înlocui actualele taxe suplimentare, dar şi taxa pe stâlp de 1% din valoarea activelor, care este programată să iasă din aplicare în 2017, conform prevederilor noului Cod Fiscal.

Statul român a încasat anul trecut, în total, din redevenţe petroliere, suma de 1,38 miliarde de lei. Subiectul redevenţelor a fost motiv de scandal continuu în ultimii zece ani, din cauza sumelor mici strânse la buget comparativ cu profiturile companiilor din domeniul petrolier.

În ţara noastră, şoferii au protestat de mai multe ori la pompe din cauză că preţurile le-au depăşit chiar şi pe cele din Austria, deşi ponderea taxelor e mai mică, în vreme ce Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a cerut în mai multe rânduri introducerea unei „taxe Robin Hood“ pe profiturile conjuncturale realizate de către agenţii economici, ca urmare a fluctuaţiilor barilului de ţiţei pe bursele mondiale.

Pe de altă parte, Executivul trebuie să fie atent la cât fixează nivelul impozitului suplimentar, deoarece un nivel prea mare ar afecta investiţiile din Marea Neagră, unde au fost descoperite mai multe zăcăminte de gaze naturale în ultimii ani.

Exxon şi Petrom au anunţat în anul 2012 descoperirea unui zăcământ estimat a conţine între 43 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze, în vreme ce Lukoil şi Romgaz au găsit recent un alt zăcământ, de 30 de miliarde de metri cubi.

Anul trecut, profitul operaţional din activităţi upstream al Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi din România, s-a cifrat la 3,93 miliarde lei.