Integrarea energiei verzi în sistemul naţional, o prioritate pentru Guvern

Proiectele strategice în domeniul transportului de energie electrică din România, inclusiv pentru integrarea energiei verzi în sistemul naţional, reprezintă o prioritate pentru Guvern şi se dezvoltă în ritm accelerat cu ajutorul fondurilor europene, a afirmat Secretarul General al Guvernului, Antonel Tănase, vineri, în timpul unei vizite de lucru.

Secretariatul general al Guvernului a transmis vineri printr-un comunicat de presă că lucrările de construcţie a Liniei Electrice Aeriene 400 kV Cernavodă-Stâlpu avansează într-un ritm susţinut. Potrivit Guvernului, linia are rolul de a consolida secţiunea transversală între coasta de vest a Mării Negre şi restul sistemului european, contribuind la întărirea reţelei de transport al energiei electrice din România, la creşterea capacităţii de interconexiune dintre România şi Bulgaria şi la integrarea energiei eoliene din zona Dobrogea. Valoarea totală a proiectului este de circa 75 de milioane de euro, din care 27 de milioane de euro reprezintă finanţare europeană nerambursabilă.

Secretarul General al Guvernului, Antonel Tănase, alături de Preşedintele Directoratului CNTEE Transelectrica SA, Cătălin Niţu, şi de membrii Directoratului – Andreea Miu, Bogdan Marcu şi Marius Stanciu – au efectuat o vizită de lucru pe şantierul Liniei Electrice Aeriene 400 kV Cernavodă-Stâlpu, din localitatea Gherăseni, judeţul Buzău.

Antonel Tănase a precizat într-o intervenţie că consolidarea reţelei interne de transport al energiei electrice este fundamentală pentru dezvoltarea României. 

„Investiţiile strategice pentru România, aşa cum este acest obiectiv, reprezintă una dintre priorităţile Guvernului şi mă bucur să constat că societăţile cu capital majoritar de stat se dezvoltă accesând fonduri europene nerambursabile. Realizarea acestei linii este dovada clară că a fost repornit procesul de dezvoltare a reţelei electrice de transport şi pune România, prin Transelectrica, pe harta europeană a priorităţilor strategice ale sectorului energetic regional. Consolidarea reţelei interne de transport al energiei electrice este fundamentală pentru dezvoltarea României, pentru că numai în acest fel pot fi create condiţiile pentru o creştere economică sustenabilă. Odată finalizată, această investiţie va asigura securitatea energetică pe termen lung, în perspectiva instalării a două noi unităţi de producţie a energiei electrice la CNE Cernavodă, va creşte capacitatea de implementare a resurselor regenerabile şi nu în ultimul rând va contribui la atingerea obiectivelor europene privind piaţa unică de energie electrică europeană. Mă bucur să văd că anul acesta Transelectrica face paşi importanţi pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naţionale şi construieşte linii electrice aeriene de înaltă tensiune, iar aici mă refer la Linia Porţile de Fier – Anina, Linia Oradea Sud – Nădab şi la Linia Cernavodă-Stâlpu”, a declarat Antonel Tănase.

Investiţia are termen de finalizare luna mai 2022, şi, potrivit Guvernului, include 4 proiecte subsecvente:

• construirea noii linii electrice aeriene de 400 kV şi racordul în Staţia Gura Ialomiţei;
• extinderea Staţiei Electrice de Transformare Cernavodă şi racordarea noii linii;
• construirea Staţiei 400 kV Stâlpu;
• extinderea Staţiei Electrice Gura Ialomiţei cu două celule de 400 kV;  

Construirea acestei linii va contribui la consolidarea reţelei interne de transport al energiei electrice, date fiind perspectivele de dezvoltare a parcului de producţie de energie electrică din zona Dobrogea. Noua linie de 400 kV va avea o lungime de circa 160 de kilometri, iar pentru punerea ei în funcţiune este necesară construirea staţiei 400 kV Stâlpu şi extinderea staţiilor Cernavodă şi Gura Ialomiţei.

Traseul liniei proiectate va străbate teritoriul a trei judeţe: judeţul Constanţa (6 km cu dublu circuit), judeţul Ialomiţa (94 km cu dublu circuit şi 5 km cu simplu circuit) şi judeţul Buzău (54 km cu dublu circuit), cu 22 de unităţi administrativ teritoriale: Cernavodă, Seimeni, Stelnica, Borduşani, Făcăeni, Vlădeni, Mihail Kogălniceanu, Gura Ialomiţei, Ţăndărei, Valea Ciorii, Scânteia, Griviţa, Miloşeşti, Padina, Pogoanele, Smeeni, Gherăseni, Costeşti, Stâlpu, Saligny, Feteşti şi Luciu, mai arată secretariatul General al Guvernului.