Guvernul si Banca Nationala - hei-rup pentru reducerea deficitului extern

Trezit din betia succesului macroeconomic, Guvernul Adrian Nastase s-a pus "in miscare" pentru a rezolva cea mai serioasa problema cu care s-a confruntat de cand este la guvernare: cresterea

Trezit din betia succesului macroeconomic, Guvernul Adrian Nastase s-a pus "in miscare" pentru a rezolva cea mai serioasa problema cu care s-a confruntat de cand este la guvernare: cresterea deficitului contului curent la 6,5 la suta in 2003, fata de o tinta de 4,8 la suta stabilita initial cu FMI. Cresterea deficitului extern i-a speriat deopotriva pe oficialii FMI, pe analisti si pe bancheri. Ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, cel al Economiei, Dan Ioan Popescu, al Transporturilor, Miron Mitrea, seful APAPS, Ovidiu Musetescu, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si vicepresedintele PSD Florin Georgescu s-au intalnit, ieri dupa-amiaza, pentru a discuta ultimele detalii privind pachetul de masuri de reducere a deficitului contului curent, ce urmeaza a fi discutat in curand in sedinta de guvern. Masurile pregatite tintesc anul 2004, in speranta ca deficitul extern nu va depasi din nou pragul de 6 la suta din PIB. Ministrul Finantelor declara ieri ca "Romania trebuie sa continue cu masurile de reforma, chiar daca ele nu sunt intotdeauna foarte populare", adaugand ca deficitul bugetar va fi o ancora principala in reducerea deficitului extern. Tanasescu sustine ca diminuarea deficitului bugetar nu se va face prin reducerea cheltuielilor prevazute in buget, ci numai daca se va constata o crestere a veniturilor incasate. "Fiecare segment in parte va avea o contributie la reducerea acestui deficit. Prin procese de restructurare estimam o reducere de 0,5 puncte procentuale, prin masurile luate de BNR (n.r. pentru limitarea creditarii) de 0,2-0,3 la suta, prin executia bugetara pe 2004 de 0,5-0,6 la suta, iar prin privatizarile de anul viitor vom mai reusi o reducere a arieratelor si a deficitului cvasifiscal", a explicat seful Finantelor.
Masuri corecte, efecte greu de anticipat - spun analistii
"Cresterea pretului la gaze in mod normal ar trebui sa determine o restructurare a marilor consumatori, dat fiind ca multi dintre ei vor fi nevoiti sa-si revizuiasca productia, fapt ce in mod normal ar trebui sa duca in final la diminuarea importurilor. Majorarea tarifelor la gaze ar putea insa determina guvernul sa gaseasca si solutii de compensare a consumatorilor casnici", afirma analistul economic Aurelian Dochia, adaugand ca printr-o astfel de masura Executivul impusca doi iepuri - aliniaza tarifele si multumeste si FMI, care a cerut cu insistenta adoptarea acestei decizii. El spune ca, pe de alta parte, "restructurarea in sectoarele neperformante este importanta deoarece acestea sunt cele care au o contributie importanta la dezechilibrul balantei comerciale". In opinia lui Dochia, pe ansamblu, efectul masurilor pregatite de guvern nu se va face simtit imediat. La randul sau, Radu Craciun, senior analist la ABN Amro, spune ca, "in principiu, masurile preconizate sunt corecte pentru a duce la micsorarea deficitului extern, dar efectul acestora depinde de calendarul aplicarii, de marimea ajustarilor care vor fi avute in vedere pentru majorarea accizelor, fiind insa posibil ca acestea sa duca si la usoare presiuni inflationiste". Profesorul de economie Daniel Daianu afirma ca tot ceea ce trebuie facut acum este o comprimare a cererii interne. "In primul rand, ar trebui sa existe o atitudine mult mai ferma fata de rau-platnici. Acest lucru ar limita si posibilitatea acestora de a face achizitii si implicit importuri. Ar trebui, de asemenea, aplicata o politica ferma privind achizitiile de pe piata interna, insa pana acum Romania nu a dovedit ca stie sa se protejeze de importurile de proasta calitate, folosindu-se de legislatia actuala", spune Daianu. El crede ca guvernul ar trebui sa ia masuri de finantare a exporturilor, pentru a echilibra intr-o anumita masura balanta comerciala.
Pachetul de masuri pregatit de guvern
1. limitarea creditarii - in sarcina Bancii Nationale
2. cresterea accizelor la produsele de lux
3. disponibilizari in sectoarele cu pierderi: transporturi, minerit si 18 societati din portofoliul APAPS
4. majorarea cu circa 10 la suta a pretului la energie electrica si cu 4 la suta trimestrial la cea termica