Autorităţile vor să prelungească până în 2023 calendarul de liberalizare a gazelor pentru populaţie şi să ajusteze preţul-ţintă la nivelul pieţei, mult mai mic

Autorităţile de la Bucureşti vor bloca creşterea cu 3% a preţului la gazele naturale consumate de populaţie, programată în calendarul de liberalizare pentru luna octombrie, până la rezolvarea unui diferend cu Comisia Europeană privind exporturile. Potrivit unor surse oficiale, planul este forţarea renegocierii calendarului şi extinderea acestuia din 2018 până în 2023.

Concomitent, preţul-ţintă va fi ajustat de la nivelul de 119 lei/MWh, cât prevede acum calendarul de dereglementare adoptat în 2012, la nivelul de 89 de lei/MWh, cât este preţul pieţei.

Direcţia Generală Întreprinderi a Comisiei Europene doreşte ca Guvernul să elimine obligativitatea producătorilor de gaze din România de a livra cu prioritate gaze din producţia internă către populaţie, iar autorităţile de la Bucureşti au anunţat nu vor mai aplica creşterea preţului programată pentru 1 octombrie.

„Adevărul“ a scris ieri că Guvernul doreşte din nou amânarea liberalizării la gaze, după ce Comisia Europeană a anunţat că va da în judecată România din cauza blocării „administrative“ a exporturilor.

Potrivit calendarului de liberalizare a pieţei gazelor asumat de Guvern prin acordurile cu FMI şi Comisia Europeană, preţul gazelor livrate populaţiei urma să crească cu 3% de la 1 octombrie.

Pentru companii liberalizarea trebuia să se încheie la finele lui 2014, dar preţul pieţei a fost deja atins, astfel că Departamentul pentru Energie anunţa în luna mai că nu mai este necesar să fie majorate preţurile, aşa cum erau angajamentele faţă de FMI şi CE.

CE vrea exporturi, statul vrea alimentarea cu prioritate a populaţiei

„Legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie şi noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Direcţia Generală Întreprinderi (DG Enterprise) doreşte să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem“, a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, citat de Mediafax.

O delegaţie guvernamentală condusă de Nicolescu a avut luni consultări, la Bruxelles, cu reprezentanţii Direcţiei Generale Energie din CE în legătură cu aspecte naţionale şi regionale din domeniul gazelor naturale, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

Nicolescu a adăugat că, până la ajungerea la un acord cu DG Enterprise, România nu va mai pune în aplicare calendarul de dereglementare a preţului gazelor pentru populaţie.

„Există însă şi o divergenţă majoră cu DG Enterprise a CE referitoare la o presupusă interdicţie privind exportul de gaze naturale din România. Am cerut implicarea Direcţiei Generale Energie în soluţionarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat ca până la soluţionarea acestei situaţii, statul român îşi rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populaţie. În consecinţă, intenţionăm să nu punem în aplicare creşterea preţului la gazul domestic, agreată de guvernul Boc cu CE pentru 1 octombrie anul curent“, a declarat Nicolescu, în comunicatul Departamentului pentru Energie.

Scumpiri mai mici şi pe termen mai mare

În cazul populaţiei, liberalizarea trebuie să se termine în anul 2018, dar în ritmul actual preţul pieţei, de 89 de lei/MWh, va fi atins la finele lui 2016.

Teoretic, cu cât mai multe exporturi vor fi efectuate, cantităţile respective vor trebui înlocuite în consum de gaze de import, la preţuri mult mai mari. Ceea ce înseamnă că populaţia ar plăti mult mai mult.

În cazul în care autorităţile vor avea succes în negocierile cu Bruxelles-ul, atunci scumpirile la gaze pentru populaţie vor fi mai mici şi pe un interval mult mai mare în timp.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, de la intermediarii agreaţi de Gazprom, respectiv Wintershall şi Imex Oil, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

Mai puteţi citi: