Guvernul alocă pentru cheltuieli de 10 ori mai mulţi bani decât pentru investiţii. Cum s-au împărţit fondurile la rectificarea bugetară

Guvernul alocă pentru cheltuieli de 10 ori mai mulţi bani decât pentru 
investiţii. Cum s-au împărţit fondurile la rectificarea bugetară

Asistenţa socială, pensiile, noile grile salariale pentru bugetari şi diversele drepturi băneşti acordate categoriilor defavorizate vor beneficia de fonduri suplimentare de 4,4 miliarde de lei, în timp ce proiectele de investiţii publice primesc doar 355 de milioane de lei în plus.

Ştiri pe aceeaşi temă

Premierul Dacian Cioloş a ţinut să precizeze ieri, la şedinţa de adoptare a rectificării bugetare, că Guvernul operează „prima rectificare în an electoral fără amprentă politică“. Alocările financiare creionate de Executiv arată, în schimb, o puternică amprentă socială.

Pe scurt, domeniile care vor primi cei mai mulţi bani în plus sunt cele în care se fac de regulă cheltuieli (de natură salarială, socială sau protecţionistă), iar sectoarele în care banii investiţi au efect de multiplicare în economie vor primi cele mai subţiri suplimentări de fonduri.

Iar raportul dintre cele două categorii este mai mare de 10 la 1, adică la 10 lei alocaţi în plus cheltuielilor revine doar 1 leu pentru investiţii. În cifre nominale, pentru cheltuieli sunt alocaţi suplimentar, în total, 4,4 miliarde de lei, iar pentru investiţii - 355 de milioane de lei.

Grilele salariale, impact de 1,5 miliarde de lei

Corecţia grilelor salariale după care sunt plătiţi angajaţii din Sănătate şi Educaţie presupune un efort bugetar suplimentar de 1,5 miliarde de lei.

În domeniul Sănătăţii, suplimentarea fondurilor este de 570 de milioane de lei, de care „vor beneficia 163.000 de oameni“, iar în Educaţie - un miliard de lei, de care „vor beneficia 280.000 de cadre didactice şi auxiliare“, a precizat primul ministru. În interiorul acestor alocări sunt cuprinse şi diverse programe pentru domeniile sanitar, respectiv educaţional.

Cât priveşte drepturile sociale, aici au fost alocate 2,8 miliarde de lei „indiferent dacă sunt fonduri deja angajate sau dacă sunt efecte ale unor decizii legislative adoptate în acest an de Parlament“, a ţinut să precizeze premierul.

El a insistat asupra acestui aspect, arătând că „noi ne-am asumat această responsabilitate, de a respecta deciziile Parlamentului, aşteptăm ca şi Parlamentul să manifeste aceeaşi responsabilitate faţă de buget în lunile care urmează“.

Din totalul alocărilor pentru drepturile sociale, 1,4 miliarde de lei se direcţionează către indemnizaţiile de creştere a copiilor, dar şi către alocaţii sau plata unor beneficii acordate persoanelor cu dizabilităţi, iar 1,4 miliarde de lei merg către plata pensiilor până la sfârşitul anului.

„Nu poate fi vorba despre tăieri de pensii, cum au spus unele persoane apărute pe diverse ecrane“, a replicat primul ministru.

Premieră: paza pădurilor va fi subvenţionată

Referindu-se la alocările bugetare destinate ministerelor, premierul a arătat că Mediul primeşte, în premieră, finanţări pentru paza pădurilor sub 30 de hectare.

„Este o decizie veche din anul 2008, dar care n-a fost niciodată pusă în aplicare, ceea ce a făcut ca sute de mii de hectare de pădure să fie nepăzite până în prezent“, a spus Dacian Cioloş.

O altă destinaţie a finanţărilor suplimentare la Mediu este stabilită pentru refacerea infrastructurilor afectate de inundaţii, dar şi pentru prevenirea inundaţiilor, totalul acestor fonduri fiind de 14,5 milioane de lei.

Agricultura primeşte, la rândul său, 405,3 milioane de lei, din care subvenţiile pentru motorină reprezintă 308,8 milioane de lei aferente trimestrelor II şi III ale anului, iar 95,5 milioane de lei vor fi date ca ajutoare de minimis pentru sectorul zootehnic.

Pentru proiectele de investiţii, bugetul total al anului 2016 este de 19,5 miliarde de lei, iar „execuţiile sunt bune la toate ministerele“, după cum a apreciat premierul, astfel că odată cu această rectificare bugetară plusul alocat este de doar 355 de milioane de lei.

Creşteri ale alocărilor se consemnează la nivelul proiectelor de investiţii cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (279 de milioane de lei), altor transferuri de natura investiţiilor (150 de milioane de lei) şi a proiectelor cu finanţare rambursabilă (46 de milioane de lei), cheltuielile de capital consemnând o revizuire descendentă cu 120 de milioane de lei.

Transporturile, din nou pe minus

Există şi tăieri (mai precis, amânări) bugetare, cele mai semnificative fiind operate la nivelul Ministerului Transporturilor, minister care a suferit de mai multe ori, în anii trecuţi, rectificări financiare negative.

Acum, minusul este de „438 de milioane de lei, din care 383 de milioane de lei reprezintă amânări la finanţare“, a explicat ministrul Finanţelor, Anca Dragu, la conferinţa de presă ce a urmat şedinţei de Guvern.

Au fost, de asemenea, şi redistribuiri interne, adică în anvelopa bugetară a Ministerului Transporturilor, fondurile fiind redirecţionate către infrastructură, facilităţile de transport pentru personalul din domeniul feroviar şi spitalele din subordinea instituţiei.

Un duş rece de la Consiliul Fiscal

Consiliul Fiscal „validează de principiu estimările guvernamentale ale veniturilor, însă apreciază că există riscul unor încasări inferioare programului pentru veniturile nefiscale şi pentru cele din contribuţii sociale“, se arată în documentul de opinie asupra rectificării bugetare, adoptat de instituţia de avizare la 9 august.

De asemenea, Consiliul se declară „extrem de sceptic“ că nivelul propus pentru intrările din fonduri post-aderare aferente exerciţiului financiar 2014-2020 este realizabil, în condiţiile în care „la finele primului semestru veniturile corespunzătoare (680,1 milioane de lei) reprezentau doar 5,1% din suma bugetată pentru întregul an (12,8 miliarde de lei)“.

În fine, Consiliul îşi reiterează opinia exprimată cu ocazia aprobării bugetului pe anul 2016, anume că „deficite bugetare apropiate de 3% din PIB în 2016 şi chiar de peste 3% din PIB estimate pentru 2017 (într-un scenariu de nemodificare a politicilor economice), în condiţiile unei creşteri economice mai mari decât cea potenţială, sunt contraindicate. Politica fiscal-bugetară fiind una pro-ciclică, apasă pe acceleraţie în faza de expansiune a ciclului economic şi riscă să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală într-o inevitabilă fază viitoare de recesiune“.

Per ansamblu, rectificarea bugetară prevede o creştere a veniturilor publice cu 2,8 miliarde de lei şi o creştere a cheltuielilor publice cu 3,7 miliarde de lei.


Mai mulţi bani pentru alegeri

Guvernul a dublat bugetul pentru organizarea alegerilor parlamentare pentru românii din străinătate, de la 4,3 la 8,6 milioane de lei şi a acordat 35 de milioane de lei suplimentar pentru îmbunătăţirea serviciilor consulare.

În total, organizarea alegerilor parlamentare va beneficia de 200 de milioane de lei în plus.


Pe ce cifre se bazează Guvernul

Rectificarea bugetară este pozitivă, în special pentru că Guvernul se aşteaptă ca Produsul Intern Brut pe 2016, estimat iniţial la 747 de miliarde de lei, să urce cu 10 miliarde de lei, la 757 de miliarde de lei.

Mai mult, cu toate că Banca Naţională a emis chiar zilele trecute o nouă prognoză de inflaţie în care arăta că media preţurilor va fi -0,4% la sfârşitul anului, Guvernul se aşteaptă la o rată pozitivă.

„Inflaţia pe care se bazează bugetul rectificat este de 0,3%“, a precizat ministrul Finanţelor, Anca Dragu.

Efectivul de salariaţi este în creştere, ajungând la 4,77 milioane de persoane, numărul de şomeri este în scădere, iar exporturile avansează cu 5,5% şi importurile cu 8,7%, a mai argumentat ministrul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările