Georgescu, BNR: Prin reforma fiscală s-a înţeles tăieri de cheltuieli şi creşteri de taxe care îi afectează pe cei săraci, ocolindu-i pe cei bogaţi

Fără informaţii privind distribuţia averii nu se poate stabili cu cât ar trebui să contribuie fiecare cetăţean, a spus prim viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, considerând că, în cazul în care se va continua actuala reformă fiscală, se va ajunge la tensiuni sociale inimaginabile.

”Dacă prin reformă fiscală înţelegem ceea ce s-a înţeles până acum, adică tăieri de cheltuieli şi creşteri de taxe - eventual din alea indirecte care sunt regresive şi îi afectează pe cei săraci, ocolindu-i pe cei bogaţi - înseamnă că e un eşec care va duce la tensionarea relaţiilor în societate la limite la care eu nu pot să mă gândesc”, a spus Georgescu la şedinţa organizată de Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului.

Acesta a explicat că fără informaţii privind distribuţia averii nu se poate stabili cu cât ar trebui să contribuie fiecare cetăţean.

“Fără o analiză care să îţi ofere date cu privire la modul de distribuţie al averii, care s-a schimbat radical faţă de 1989, fără informaţii aşadar nu poţi aşeza o politică fiscală fermă şi fundamentată pentru că nu ştii cum să stabileşti sarcina fiscală în raport cu puterea contributivă a fiecărui cetăţean. Şi de aici disparităţile sociale, tensiuni  şi presiunea politicii fiscale asupra celei monetare! Dacă nu ai fundamentele ca să poţi să aşezi o politică fiscală şi pe partea de venituri şi pe partea de cheltuieli bugetare, politica fiscală e facută discreţionar din păcate de oricine ar fi la butoane pentru că nu are tabloul de bord! Şi atunci se mută presiunea pe politica monetară ca să corecteze eventualele disfuncţii ale unei politici fiscale lipsită de fundamentul informaţional”, a mai explicat primul viceguvernator.

Oficialul BNR a afirmat că sunt trei obiective care se doresc a fi realizate concomitent, dar care nu pot fi aplicate în acelaşi timp.

“Ceva trebuie sacrificat. Aşa numita trinitate imposibilă care e şi în domeniul monetar şi în cel fiscal”, a spus Georgescu.

Potrivit acestuia, primul lucru se referă la creşterea puterii de cumpărare, al doilea – menţinerea ţintei de deficit la nivelul de 3%, iar al treilea “să nu se apeleze la pârghia redistribuirii în cadrul economiei - a veniturilor şi a averii - pentru că ea nu poate fi activată din cauza lipsei de informaţii cu privire la avere sau venit şi nici nu există mecanismele fiscale legale pentru a putea amenda, îmbunătăţi echilibrul economic şi social, mecanisme care funcţionează în ţările dezvoltate”.

”După părerea mea, aceste trei obiective se impune a fi armonizate în sensul de a fi aplicate cu înţelepciune pentru că, altfel, trebuie să sacrifici unul dintre ele. Dacă vrei creşterea puterii de cumpărare şi îmbunătăţirea serviciilor publice fără redistribuire bazată pe informaţii, sacrifici 3% şi derapezi şi vin ajustări dure. Dacă vrei să ţii şi 3% şi lipsă de redistribuire, sacrifici creşterea puterii de cumpărare şi îmbunătăţirea infrastructurii şi vezi cum explici oamenilor acest blocaj decizional. Dacă vrei să rezolvi creşterea puterii de cumpărare, îmbunătăţirea serviciilor şi menţinerea în 3%, vezi cum stai cu averea şi venitul din societate după 30 de ani de reforme şi transformări pe care tot oamenii ăştia le-au suportat şi vezi ce măsuri se impun când pui pe un perete aşa de mare ca aici, la Parlament, toate datele, pe surse de venituri, pe categorii de cetăţeni, pe proprietăţi şi aşa mai departe. Altfel facem politică fiscală, cum se cheamă, în orb”, a explicat Florin Georgescu.