Gazul românesc începe eliberarea Basarabiei de sub jugul Gazprom

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Gazoductul Iaşi-Ungheni va asigura în final 1,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an Republicii Moldova  FOTO Mediafax
Gazoductul Iaşi-Ungheni va asigura în final 1,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an Republicii Moldova  FOTO Mediafax

Gazoductul Iaşi-Ungheni va fi inaugurat în mod oficial mâine, cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova, moment simbolic, întrucât România va deveni acum un furnizor alternativ de gaze naturale pentru Basarabia, concurând direct cu gigantul rus Gazprom.

Interconectorul va avea o capacitate anuală de 1,5 miliarde de metri cubi, îndeajuns pentru a acoperi necesarul intern al Republicii Moldova, care se ridică la 1,1 miliarde de metri cubi pe an. Regiunea separatistă Transnistria mai consumă, însă, şi ea încă un miliard de metri cubi anual, importaţi tot de la Gazprom.

În primă fază, însă, exporturile româneşti pe această rută vor fi mult mai mici decât necesarul Basarabiei, capacitatea de export fiind de 14.000 de metri cubi pe oră. Astfel, în cele patru luni până la finalul acestui an, ar trebui să fie exportate în jur de 42 de milioane de metri cubi de gaze. Iar anul următor ar trebui să fie pompaţi pe conductă o cantitate de trei ori mai mare.

Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, a anunţat deja că „prima moleculă de gaz românesc tocmai a trecut Prutul prin noul interconector Iaşi-Ungheni“ şi că Transgaz – operatorul sistemului românesc de transport al gazelor, derulează deja operaţiunile de umplere a conductei.

La festivităţile de astăzi vor participa premierul român Victor Ponta şi cel moldovean, Iurie Leancă, la eveniment fiind aşteptat şi Gunther Oettinger, comisarul european pentru Energie.

Gazoductul va avea un rol primordial în asigurarea necesităţilor Republicii Moldova după ce va fi terminată şi construcţia unei conducte de gaze între Ungheni şi Chişinău (peste 100 de kilometri) şi după intrarea în producţie a zăcămintelor din Marea Neagră, când România va deveni un exportator net de gaze. Extracţia este programată să înceapă din 2019. 

Inaugurare cu întârziere

Conducta are o lungime totală de 43,2 kilometri, dintre care aproximativ 11 kilometri pe teritoriul Republicii Moldova. Costul total al proiectului este de 26,5 de milioane de euro. Pe partea basarabeană, suma necesară pentru construcţie a fost de 8,29 milioane de euro, dintre care 5,29 milioane de euro au fost oferite de Guvernul României, iar 3 milioane de Comisia Europeană.

Preşedintele Traian Băsescu a avut o lungă dispută cu premierul Victor Ponta în privinţa gazoductului. Potrivit declaraţiilor iniţiale, termenul de finalizare era luna decembrie 2013. „Adevărul“ a scris cum, după inaugurarea cu fast a lucrărilor în vara anului trecut, „şantierul“ s-a făcut nevăzut. Preşedintele Băsescu a efectuat anul trecut şi o vizită-fulger pe şantier, unde a constatat că nu se lucrează. Ulterior, autorităţile au dat asigurări că gazoductul va fi finalizat.

Următoarea etapă, o conductă între Ungheni şi Chişinău

Furnizarea de gaze dinspre România către Republica Moldova nu este completă doar cu gazoductul Iaşi-Ungheni, fiind necesară şi realizarea unei conducte între Ungheni şi Chişinău pentru a alimenta capitala ţării vecine. Potrivit estimărilor, costul lucrărilor de construcţie a tronsonului Ungheni-Chişinău se ridică la 70 de milioane de euro. 

Noua conductă este necesară deoarece Moldovagaz – compania care distribuie gaze peste Prut – este deţinută în proporţie majoritară de către Gazprom, iar grupul rus nu are niciun interes ca gazele din România să îi facă acum concurenţă. Gazprom a ajuns proprietar pe majoritatea acţiunilor din cauza datoriilor regiunii separatiste Transnistria.

Pentru ca importurile din ţara noastră să fie eficiente, guvernul Republicii Moldova a trebuit să înfiinţeze o nouă companie pentru operarea noilor conducte, respectiv Vest Mold Transgaz. De asemenea, sunt necesare şi contracte între companii din România şi omoloage din Republica Moldova. În acest moment, România produce anual circa 11 miliarde de metri cubi de gaze, în proporţii egale de către Romgaz şi Petrom. Consumul anual, însă, se ridică la circa 12,5 miliarde de metri cubi de gaz, diferenţa fiind importată de la intermediarii agreaţi de către Gazprom, respectiv Wintershall şi Imex Oil.

Pe de altă parte, consumul a scăzut foarte mult în ultimii ani în România. Potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), în 2013, consumul a scăzut cu 8%, iar în primele cinci luni din acest an cu alţi 6%. Odată cu intrarea în producţie a zăcămintelor din Marea Neagră, în 2019, România va deveni exportator net de gaze.

Lituania şi Estonia sparg şi ele monopolul rusesc

Lituania şi Estonia vor sparge, la rândul lor, monopolul rus în alimentarea cu gaze naturale. Dependentă 100% de livrările de la Gazprom, Lituania a semnat un contract de furnizare pe cinci ani cu grupul norvegian de stat Statoil pentru furnizarea unei cantităţi de 540 de milioane de metri cubi de gaz prin terminalul de gaze naturale lichefiate de la Klaipėda, potrivit Euractiv. Această cantitate este minimul pentru care terminalul poate funcţiona în condiţii de rentabilitate economică.

Estonia vrea, la rândul său, să se alimenteze cu gaze naturale din Finlanda, unde va fi realizat un alt terminal de gaze naturale lichefiate. Cele două state au depus o aplicaţie comună la Comisia Europeană pentru realizarea Balticconnector, o conductă care va face legătura între cele două state. Terminalul finlandez ar costa 500 de milioane de euro, dar Uniunea Europeană ar putea subvenţiona 40% din costurile sale, din moment ce deserveşte două ţări. Costurile conductei se ridică şi ele la 110 milioane de euro.

Mai puteţi citi:

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite