Gazprom a redus livrările de gaze naturale către România pentru a treia zi consecutiv

Gazprom a redus livrările de gaze naturale către România pentru a treia zi consecutiv

Importul zilnic de gaze de la Gazprom se ridică la aproximativ 140.000 de metri cubi

Gigantul rus a redus livrările de gaze către România pentru a treia zi consecutiv, de data aceasta cu 13,6% faţă de parametri normali, după ce reducerea aplicată a fost miercuri de 18%, iar joi - de peste 20%.

Ştiri pe aceeaşi temă

"Pentru ziua de astăzi, scăderea iniţială anunţată de dispeceratul Gazprom din Sofia era de 30,7%, dar au revenit ulterior şi au anunţat o scădere de 13,6% în raport cu nominalizările făcute de Transgaz, pe baza 
solicitărilor beneficiarilor din România“, a anunţat Departamentul pentru Energie.
 
Necesarul de importuri de gaze naturale al România a fost ieri de 176.000 de metri cubi, însă Dispeceratul de la Sofia a transmis companiei de stat Transgaz că livrările vor fi reduse cu 20,45%. Aceasta a fost cea mai mare reducere a livrărilor de gaze aplicată până acum de Gazprom României.
 
Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, explica ieri, într-o postare pe Facebook, că importurile de gaze din Rusia echivalează cu un consum total actual al unui oraş precum Botoşani şi că impactul reducerii livrărilor de către Gazprom este unul foarte mic. 
 
"Din nou au fost astăzi mici şicane din partea Gazprom. Nu este nici un motiv de îngrijorare. Aşa cum am promis, vom rămâne însă transparenţi. Importurile de gaze din Rusia sunt, în prezent, la circa 0,14 milioane metri cubi pe zi. Concret, acesta este consumul actual total al unui oraş ca Botoşani sau consumul actual al CET Timişoara. Vorbim, aşadar, despre un impact foarte mic al reducerii importurilor de gaze ruseşti“, a susţinut Nicolescu.
  
Miercuri, livrările de gaze ruseşti către România au scăzut cu 18% faţă de cantităţile normale, a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.
 
„Reducerea anunţată astăzi (miercuri — n.r.) de Gazprom la Transgaz este de 18% în raport cu cantităţile nominalizate pe baza solicitărilor beneficiarilor din România. Cantităţile sunt de sub 0,2 milioane de metri cubi pe zi. Nu e niciun motiv de îngrijorare“, a spus Nicolescu.
 
Săptămâna trecută, Gazprom a redus livrările cu 13%, la o zi după ce Nicolescu s-a întânit cu ambasadorul rus la Bucureşti, Oleg Malginov. 
 
Producţia naţională ajunge la 31 de milioane de metri cubi pe zi, în condiţiile în care consumul este de circa 16 milioane de metri cubi pe zi.
 
În plus, în depozite se află peste 2,8 miliarde de metri cubi, faţă de 1,7 miliarde de metri cubi, cât era necesarul de stocare pentru această iarnă.
 
Anterior, Gazprom a redus livrările şi către Polonia, Slovacia şi Austria. Gigantul rus a oprit total din luna iunie orice livrare către Ucraina, în contextul disensiunilor privind preţul şi datoriile. Ulterior, Ucraina s-a alimentat din Polonia, Slovacia şi Ungaria printr-o procedură numită "flux invers", care presupune reorientarea gazelor către Ucraina prin conducte. Gazprom nu este de acord cu această procedură.
 
Uniunea Europeană investighează Gazprom într-un caz de abuz de poziţie dominantă în relaţia cu statele din blocul estic, dar şi pentru faptul că gazoductul South Stream încalcă legislaţia europeană privind separarea transportatorilor de producători. Printre acuzaţii se află şi interzicerea „fluxului invers“ şi reexportarea gazelor cumpărate, dar şi contractele „take or pay“, prin care cumpărătorul trebuie să plătească gazele contractate fie că le ia sau nu. Gazprom riscă o amendă de 10% din cifra de afaceri, astfel că pedeapsa maximă ar putea ajunge la 13,6 miliarde de dolari.
 
Europa este cea mai mare piaţă a Gazprom, către care a livrat peste 160 de miliarde de metri cubi anul trecut.
 
Gazprom nu se află sub sancţiuni şi are încă acces la finanţare pe pieţele europeană sau americană, spre deosebire de surata din domeniul petrolier, Rosneft. Însă grupurile energetice americane nu mai au voie să lucreze cu Gazprom, dar şi cu companiile Rosneft, Lukoil, Gazprom Neft şi Surgutneftegaz în proiecte de gaze sau petrol de şist, exploatări în Arctica sau orice alte perimetre marine de mare adâncime.
 
Mai puteţi citi:
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările