Gazprom are o nouă metodă de a ne scumpi gazele

Cotaţiile țițeiului nu vor mai conta în calculul preţului gazelor, spune strategul-şef al Gazprom, Vlada Rusakova. Noua formulă a preţului gazelor va ţine cont de cerere şi ofertă, ceea ce va însemna un preţ mai mare pentru Uniunea Europeană, unde consumul este în creştere.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru prima dată în istorie, un oficial al Gazprom susţine că a venit timpul ca preţul gazelor să nu mai depindă de cel al ţiţeiului. Realităţile economice s-au schimbat, iar cererea şi oferta de petrol şi gaze nu mai au aceleaşi valenţe, scrie Vlada Rusakova, directorul de dezvoltare strategică din cadrul companiei, în revista „Gas Industry Journal".

„Factorii fundamentali care determină preţul mărfurilor într-o economie de piaţă sunt cererea şi oferta. Este şi cazul ţiţeiului şi al gazelor. Prin urmare, dacă cererea şi oferta de petrol şi gaze au tendinţe diferite, atunci preţurile ar trebui să se formeze diferit", a explicat Rusakova, citată de agenţia Interfax.

Încă de la mijlocul secolului trecut, Rusia - cel mai mare furnizor de gaze al Europei - vinde resursele la un preţ care urcă şi coboară în funcţie de evoluţia cotaţiilor ţiţeiului, cu un decalaj de şase-nouă luni. Însă, în ultimii ani, preţul petrolului nu a depins numai de cerere, ci şi de jocurile la bursă ale speculatorilor, dar şi de politica liderilor din ţările cu subsol bogat.

Preţul ţiţeiului, în scădere

Ce se ascunde în spatele declaraţiilor strategului Gazprom? Dacă ne uităm la preţul de acum al ţiţeiului, el a ajuns la nivelul din toamna anului trecut, în contexul prăbuşirii pieţelor financiare şi al temerilor privind reducerea cererii.

Aceasta după ce, în primele cinci luni ale anului, am asistat la o creştere continuă, din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord, care au dus la sistarea livrărilor din acele ţări.

În luna mai, cotaţiile petroliere depăşeau 127 de dolari pe baril şi erau periculos de aproape de recordul absolut de 147 de dolari atins în iulie 2008, în timp ce, vineri, barilul Brent, de referinţă pe piaţa europeană, ajunsese la 108 dolari.

Marile companii europene importatoare de gaze ruseşti, precum E.ON şi GDF Suez, au cerut ruşilor în urmă cu câteva luni să decupleze formula de calcul al preţului gazelor de cotaţia petrolului şi chiar i-au ameninţat cu instanţa, dar s-au lovit de un refuz.

Prin urmare, când cotaţiile ţiţeiului erau mari, Gazprom nici nu voia să audă de o decuplare a preţurilor, dar acum, când aurul negru s-a ieftinit până la nivelul de anul trecut, nici ruşii nu mai vor să depindă de el. Mai mult, acest lucru arată faptul că ruşii se aşteaptă ca preţul petrolului să scadă şi mai mult, pe fondul posibilităţii ca economia mondială să intre din nou în recesiune.

Cererea de gaze a Europei va creşte

„Ruşilor le convine acum să decupleze cele două preţuri, pentru că oricum va creşte cererea de gaze a Europei. Aceasta în contextul politicilor antinucleare ale statelor europene, în principal ale Germaniei care închide toate reactoarele nucleare. În plus, utilizarea cărbunelui intră în contradicţie cu politica de mediu", a declarat, pentru „Adevărul", Ionuţ Purica, analist pe probleme energetice în cadrul Academiei Române, amintind de campaniile potrivit cărora gazele sunt combustibilii fosili cu cele mai reduse emisii de dioxid de carbon.

Potrivit acestuia, consumul mare din partea europenilor va antrena şi creşterea preţurilor. Aceasta în condiţiile în care Europa nu a început încă producţia de gaze din şisturi, resurse neconvenţionale care au luat amploare în Statele Unite, susţinând cererea şi temperând majorările de preţ.

„Vrem o piaţă integrată, unde un consumator mare, unic, să negocieze cu ruşii şi să obţină un preţ mai bun. Pe de altă parte, tot UE încurajează competiţia între marile companii. Este un paradox care trebuie neapărat rezolvat", a mai spus Purica.

România aduce din Rusia 20% din consumul ţării. Potrivit rapoartelor ANRE, în primele şase luni ale acestui an preţul de import a avut o medie de 405 dolari pe mia de metri cubi, în creştere cu 16,7% faţă de perioada similară a anului trecut.

Ne adâncim dependenţa de Rusia

Dependenţa europenilor de gazele ruseşti va creşte de la 23% în prezent la 32% în anul 2030, declarau în urmă cu o lună, pentru „Adevărul", experţii Gazprom. Consumul de gaze al europenilor va creşte de la 611 miliarde de metri cubi în 2010 la 635 de miliarde de metri cubi până în 2020, au adăugat ei.

La acea dată, reprezentanţii Gazprom au precizat că preţul gazelor depinde de cel al petrolului tocmai pentru a se împiedica volatilitatea sa.

„Gazele sunt furnizate consumatorilor europeni în baza unor contracte pe termen lung, încheiate pentru perioade de 25-30 de ani. Preţul de livrare este determinat de formule speciale care iau în calcul preţul produselor petroliere", au explicat reprezentanţii companiei, arătând că astfel este realizat un echilibru între interesul producătorilor şi cel al cumpărătorilor de gaze.

Pentru vânzătorul de gaze, o formulă predictibilă de preţ uşurează planificarea investiţiilor pentru producţie şi infrastructură.

„Formula îi permite consumatorului să nu îi fie teamă că, într-o dimineaţă, va citi în ziare că principalii trei furnizori de gaze ai Europei, care asigură 80% din importuri, au decis să nu mai livreze la un preţ mai mic, să spunem, de 1.000 de dolari pe mia de metri cubi", au adăugat reprezentanţii Gazprom.

Citiţi şi Gazprom: Era gazelor ieftine a luat sfârşit.

Afla de pe forbes.ro cine sunt romanii care au construit un gazoduct pentru Gazprom

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările