Fostul „grânar al Europei“, România, are cel mai mic randament agricol din UE. Noile grânare: Germania şi Franţa

Fostul „grânar al Europei“, România, are cel mai mic randament agricol din UE. Noile grânare: Germania şi Franţa

Dintr-un hectar cultivat cu cereale, românii recoltează de trei ori mai puţin decât nemţii sau francezii

Producţia de cereale a României a scăzut anul trecut aproape la jumătate, iar randamentul a fost cel mai redus din UE şi departe de media înregistrată la nivelul Uniunii, deşi suprafeţele cultivate au fost printre cele mai mari. În ceea ce priveşte grâul randamentul obţinut de România este cel mai mic din UE (2.624 kg/ha, faţă de 5.434 kg/ha), arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Ştiri pe aceeaşi temă

Producţia de grâu a fost de 5,19 milioane tone, de pe o suprafaţă de 1,98 milioane hectare. "România s-a situat pe locul cinci în rândul statelor membre, atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate, cât şi al producţiei obţinute la grâu comun şi pe ultimul loc din punct de vedere al randamentului", arată într-un comunicat INS, după efectuarea unei cercetări privind producţia agricolă vegetală la principalele culturi în anul 2012.
Pentru comparaţie, în timp ce România a cultivat cu grâu mai puţin de 2.000 de hectare şi a obţinut un randament de 5,4 tone la hectar, Germania a cultivat peste 3.000 de hectare, franţa – mai mult de 5.300 de hectare şi ambele ţări au obţinut randamente de peste 7 tone la hectar.

Porumb: randament de trei ori mai mic decât media UE

La porumb boabe producţia a scăzut la 5,92 milioane tone, de pe o suprafaţă de 2,72 milioane hectare, rezultând un randament de 2.170 kg/ha, de aproape trei ori mai redus faţă de media înregistrată la nivelul UE, de 6.150 kg/ha.
"România s-a situat pe primul loc după suprafaţa cultivată cu porumb, din Uniunea Europeană, iar la producţie s-a situat pe locul trei, după Franţa şi Italia, din cauza unui randament inferior. De altfel, randamentul la porumb realizat de România este mai mic decât al celorlalte state membre", notează INS.

Scăderi de producţie la toate culturile

Analiza concluzionează că producţia agricolă a înregistrat scăderi la toate culturile, cu excepţia sfeclei de zahăr.
Producţia de cereale pentru boabe a scăzut cu 39,1% faţă de anul precedent (12,69 milioane tone faţă de 20,84 milioane tone în anul 2011), ca urmare a scăderii randamentelor la hectar (producţia medie la hectar):
- porumb boabe cu 52%
- grâu 28,4%
- orz şi orzoaică 25,8%
- ovăz 13,9%.
Suprafaţa cultivată cu porumb boabe a reprezentat 50,4% din culturile cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 36,7%.
În ceea ce priveşte leguminoasele pentru boabe datele INS arată că producţia a scăzut cu 22,1%, din cauza randamentului la hectar, deşi suprafaţa cultivată a crescut cu 2,4%.
La plantele uleioase INS notează o scădere a producţiei de 38,3%, ca urmare a reducerii suprafaţei cultivate cu 17,6%, cât şi a randamentelor.
"Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la rapiţă (de 4,6 ori din cauza diminuării suprafeţei cultivate de 3,6 ori), soia (-28,7%) şi floarea soarelui (-22,4%)", se precizează în comunicat.

Sfeclă: suprafaţa creşte, randamentul scade

Producţia de sfeclă de zahăr a urcat cu 12%, în principal datorită creşterii suprafeţei cultivate, cu 47,4%, deşi randamentul la hectar a scăzut cu 24%.

Cartofi: producţie cu aproape 40% mai mică

La cartofi producţia a scăzut cu 39,6%, la 2,46 milioane tone, tot din cauza scăderii randamentului la hectar (cu 34,1%), dar şi a suprafeţei cultivate (cu 8,2%), faţă de anul precedent.
"În ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu cartofi, România s-a situat în anul 2012, pe locul trei după Polonia şi Germania şi pe locul şapte la producţie (după Germania, Polonia, Franţa, Olanda, Regatul Unit şi Belgia), pe fondul randamentului inferior, care a reprezentat numai 36,3% din randamentul mediu al Uniunii Europene", conform sursei citate.

Recolte mai mici şi la legume

Producţia de legume a fost mai redusă cu 17,2%, după scăderea producţiilor medii la hectar şi a suprafeţelor cultivate. Astfel, recoltele au fost mai mici la tomate (cu 28,2%), castraveţi (25,5%), ardei (20,1%), morcovi (18,7%), ceapă (14,5%), pepeni verzi şi galbeni (14%) şi varză (4,9%).

Dezastru în sectorul fructifer

Totodată, suprafeţele cultivate cu principalele specii de pomi fructiferi au scăzut la caişi-zarzări (cu 33,3%), dar au crescut la meri (3,8%), iar la celelalte specii de pomi fructiferi s-au menţinut la nivelul anului precedent. Producţia de fructe din livezi a scăzut cu 17,7% faţă de anul precedent. Pe principalele specii de pomi fructiferi producţia a înregistrat scăderi la caişi-zarzări (33,3%), peri (32,1%), cireşi-vişini (23,3%), pruni (18%) şi meri (14,8%).
În ceea ce priveşte strugurii, cercetarea INS arată că producţia s-a diminuat cu 17,1% (randamentul a fost mai mic atât la plantaţiile de vii altoite cât şi la cele de vii hibride, la fel şi suprafaţa cultivată).

Agricultura, principala frână a creşterii economice

Scăderea producţiei agricole a fost unul din principalii factori care au limitat creşterea economică de anul trecut la 0,3%. Valoarea adăugată brută din agricultură a înregistrat o contracţie de 21,2%, iar industria a coborât cu 2,1%, potrivit datelor anunţate de INS la începutul lunii martie.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: