Fosta şefă a NN Pensii a câştigat procesul cu ASF, care a sancţionat-o după avertismentele privind naţionalizarea Pilonului II. Reacţia ASF

Fosta şefă a NN Pensii a câştigat procesul cu ASF, care a sancţionat-o după avertismentele privind naţionalizarea Pilonului II. Reacţia ASF

Raluca Tintoiu FOTO Mediafax

Fosta şefă a NN Pensii, Raluca Ţintoiu, a câştigat procesul cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), deschis în urma scandalului posibilei naţionalizări a Pilonului II de pensii, când Ţintoiu a primit o amendă de 100.000 de lei. Curtea de Apel Bucureşti a decis astfel anularea deciziei de sancţionare şi obligă ASF să îi plătească daune morale de 1.000 de euro. Reprezentanţii ASF au transmis că vor ataca decizia.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
„Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu comentează decizia instanţei de judecată, având în vedere faptul că procesul este încă pe rol. ASF va ataca decizia, potrivit prevederilor legale”, au transmis pentru „Adevărul” reprezentanţii instituţiei.

Decizia instanţei:

„Admite acţiunea, în parte. Anulează Decizia de sancţionare nr. 541/14.04.2017 emisă de pârâtă, actele care au stat la baza emiterii sale, precum şi toate actele subsecvente, inclusiv Decizia nr. 1090/04.08.2017 de soluţionare a plângerii prealabile. Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 1.000 de Euro (în lei, la cursul BNR din data efectuării plăţii), cu titlu de daune morale. Respinge petitul având ca obiect restituirea amenzii contravenţionale, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată, azi, 16.10.2018, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei”.

Decizia nu este publicată încă pe portalul instanţelor, însă informaţia a fost transmisă „Adevărul” de avocatul Ralucăi Ţintoiu. 

De unde a pornit scandalul
 
La începutul lui aprilie 2017, fondul de pensii NN şi-a anunţat clienţii cărora le administrează pensia privată obligatorie că au existat, în acea perioadă, discuţii în spaţiul public privind o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private şi le recomandă să se informeze despre contextul pieţei.
 
Imediat, ASF a declanşat o investigaţie care s-a finalizat cu cea mai mare amendă din istoria ASF, de 750.000 de lei, primită de NN Pensii
 
De asemenea, ASF a sancţionat-o pe Raluca Ţintoiu, fostul director general al NN Pensii, cu 100.000 de lei, pentru că i-a avertizat pe clienţi că au existat discuţii privind o eventuală naţionalizare a fondurilor de pensii private. De asemenea, ASF i-a retras autorizaţia Ralucăi Ţintoiu şi i-a fost retrasă posibilitatea de a se mai angaja 10 ani pe o poziţie similară. Ţintoiu declara atunci pentru „Adevărul” că mesajul transmis clienţilor a fost un mesaj de informare, cum sunt numeroase mesaje de informare pe care le trimite de obicei acestora.
 
Ţintoiu a depus ulterior o contestaţie la ASF, însă a fost respinsă.
 
În cele din urmă, fosta şefă a NN Pensii a decis să meargă în instanţă împotriva deciziei ASF. 
 
ASF, acuzată că a acţionat ilegal, la presiuni politice
 
La ultimul termen din proces, ASF a fost acuzată că ar fi acţionat ilegal şi disproporţionat în cazul Ralucăi Ţintoiu, după cum a informat Hotnews. Avocatul Ralucăi Ţintoiu a susţinut că sancţiunea, aplicată în urma unor declaraţii ale liderului PSD, Liviu Dragnea, ar fi una disproporţionată. El a adus ca martor un expert în head-hunting pentru a arăta gravitatea unei astfel de sancţiuni. De cealaltă parte, avocata ASF a susţinut că sancţiunea ar fi fost legală şi proporţională şi a punctat că Ţintoiu nici măcar nu a încercat să se angajeze pe o poziţie similară până acum.
 
În prezentarea concluziilor finale ale avocaţilor, avocatul Ralucăi Ţintoiu a făcut o cronologie a cazului şi subliniind că decizia fulger luată de ASF ar fi ilegală şi plecată de la declaraţiile lui Liviu Dragnea.
 
"Pe 11 aprilie, într-o zi de marţi, a circulat mailul respectiv (n.a scrisoarea de informare a NN pensii). Pe 12 aprilie are loc o şedinţă ordinară a ASF, în cadrul căreia se discută fără să fie pe ordinea de zi şi mailul respectiv. Concluzia este că nu se ia nicio măsură pentru că nu e nimic de făcut în legătură cu faptul că NN a trimis un mail. Acest lucru rezultă din declaraţia publică făcută de Mişu Negriţoiu, la momentul respectiv preşedinte al ASF. Pe 12 aprilie seara, are loc o intervenţie în care preşedintele Coaliţiei de Guvernare domnul Liviu Dragnea stabileşte că ceea ce a făcut această companie olandeză este inacceptabil si ca ASF trebuie să acţioneze pentru a fi un exemplu. În aceeaşi seara de 12 aprilie, dna Ţintoiu primeşte o invitaţie de a se prezenta a doua zi la ASF, nu pentru audieri, ci pentru discuţii.", a spus avocatul Cosmin Vasile.
 
Avocatul a amintit apoi cum a doua zi a urmat o decizie-fulger, de sancţionare, luată de consiliul ASF în paralel cu 'aşa zisa audiere' a Ralucăi Ţintoiu, iar la câteva minute după luarea deciziei a fost convocată conferinţa de presă în care Ion Giurescu, vicepreşedintele ASF şi responsabil al sectorului de pensii private, a anunţat sancţiunile către NN Pensii şi directoarea acestei companii.
 
Acesta a subliniat cum ulterior sancţiunilor, ASF a demarat un control inopinat post-factum, dar şi declaraţiile publice făcute după ceva timp de Mişu Negriţoiu, preşedinte ASF la momentul sancţiunii, care întrebat de un jurnalist, într-o emisiune, care este atunci explicaţia pentru această sancţiune, a declarat: "Da, influenţă politică fără doar şi poate". 
 
În cererea de anulare a sancţiunii, avocatul Ralucăi Ţintoiu a criticat următoarele: lipsa convocării unei şedinte a Consiliului ASF conform regulamentelor care reglementează activitatea acestui for; nejustificarea cazului temeinic, care permite ca în mod excepţional, prin derogare de la regulă, o şedinţă extraordinară să fie convocată; lipsa cvorumului necesar luării unei decizii ASF. Avocatul a susţinut că legea stabilea un cvorum de jumătate plus unu din membrii Consiliului ASF, care are 9 membri. Ar fi trebuit, a spus acesta, ca decizia să fi fost luată de 6 membri ai Consiliului ASF, acest cvorum de 6 membri fiind stipulat şi în procedura internă operaţională privind organizarea şi funcţionarea şedinţelor Consiliului ASF;  lipsa controlului prealabil; nemotivarea acestei decizii atât în fapt, cât şi în drept.
 
"Nu a existat niciun impact negativ după trimiterea acelui mail asupra clienţilor, iar ca un paradox apropos de ce s-a discutat atunci, undeva la 2-3 luni de la sancţiune, la unele din desele schimbări de Guvern, ministrul Mişa, cel care urma să fie instalat ca ministru al Finanţelor, a declarat că urmează să fie desfiinţat  pilonul II de pensii. Rezultatul acelei declaraţii a unui viitor ministru a fost scăderea dramatică a indicelui BET şi a afectat nu piaţa pensiilor private, ci piaţa bursieră pentru că aceste companii care administrează fondurile de pensii sunt cei mai mari jucători instituţionali pe piaţa bursieră din României. Am formulat în subsidiar şi o cerere de schimbare a sancţiunii care este cea mai gravă cu una care este cea mai blândă.", a mai subliniat avocatul Cosmin Vasile.
 
A acuzat şi lipsa de proporţionalitate a sancţiunii ASF
 
"Dacă ne uităm la istoria ASF, cea mai gravă sancţiune s-a aplicat o singură dată, sau un singur caz l-am identificat noi, când SSIF Harinvest a fugit cu banii clienţilor. La falimentul Astra Asigurări şi Carpatica, administratorii care au fost socotiţi vinovaţi de ASF pentru ce s-a întâmplat acolo, nu au primit o asemenea sancţiune.", a spus acesta.
 
Avocatul Ralucăi Ţintoiu mai solicită în acest dosar plata unor daune morale de 1.000 de euro.
 
"În privinţa daunelor morale, este vorba de o conduită cu intenţie a ASF. ASF nu a încălcat legea din greşeală, ci a acţionat intenţionat pentru a reprima o libertate de exprimare, în contextul în care scrisoarea respectivă pe un fundal al unor discuţii publice pe subiectele respective era să spunem neplăcută, indezirabilă pentru ASF şi pentru factorul politic. În acest context, cu intenţie au aplicat această sancţiune şi cu intenţie au convocat conferinţa de presă pentru a transmite public mesajul: Iată ce se întâmplă când astfel de discuţii pe care le purta toată lumea sunt antamate şi de o companie de pensii.", a spus acesta.
 
Avocata ASF: Decizia ASF a fost luată în mod legal
 
De cealaltă parte, avocata ASF, Raluca-Andreea Niculescu-Gorpin, a arătat că martorul nu ştie ca Raluca Ţintoiu să fi aplicat pentru o poziţie similară şi nici aceasta nu a arătat în ce măsură calificarea sa au împiedicat-o să nu ocupe altă funcţie decât la biroul central al NN din Haga.
 
Prima critică invocată este modalitatea de convocare a Consiliului pentru şedinţa extraordinară, corelată cu pretinsa lipsă de cvorum. Aşa cum am arătat, potrivit reglementărilor în vigoare, convocarea a fost făcută cu respectarea procedurii şi a normelor interne, respectiv la data de 13 aprilie 2017, prin fax, fiind menţionată şi ataşată nota privind subiectul şedinţei, iar potrivit reglementărilor o convocare în situaţii care impun acest aspect poate fi făcută şi în aceeaşi zi, neexistând nicio limitare a perioadei de timp în ore sau minute.
 
În ceea ce priveşte convocarea reclamantei la audieri şi aceasta a fost făcută regulamentar. Reclamanta s-a prezentat atunci la audieri, însuşindu-şi modalitatea de desfăşurare a acestora, inclusiv declaraţiile pe care le-a făcut, prin semnarea procesului verbal de audiere. În ceea ce priveşte cvorumul, am arătat că numărul de 5 membri prezenţi şi semnatari ai deciziei de sancţionare reprezintă cvorumul legal faţă de cei 8 membri ai Consiliului aflaţi în funcţie la acel moment, un post fiind vacant.
 
Precizarea din normele interne cu privire la 6 membri are în vedere situaţia în care toţi cei 9 membri ai Consiliului sunt în funcţie şi nu există niciun post vacant, neexistând nicio reglementare contrară care să arate că în situaţia vacantării unui post cvorumul nu este intrunit prin numărul de membri calculat la totalul membrilor existent la acel moment.
 
În ceea ce priveşte critica referitoare la control, legislaţia spune că există trei tipuri de control: permanent, inopinat şi periodic, însă nu avem nicăieri o precizare care să impună existenţa simultană sau cumulativă a acestor controale. Din contra, controlul este alternativ raportat la situaţia concretă. În cazul sancţiunii aplicate reclamantei a fost o procedură de control permanent. Faptul că ulterior deciziei de sancţionare au fost declanşate alte tipuri de control, respectiv controlul inopinat, nu afectează sub nicio formă modalitatea procedurală în care s-a efectuat toată procedura de audiere şi desfăşurare a şedinţei Consiliului, rezultând decizia de sancţionare a reclamantei în cadrul controlului permanent.
 
Cu privire la daunele morale, nu se probează de către reclamantă, martorul a arătat că nu ştie detalii dacă aceasta ar fi făcut demersuri de a aplica pentru o poziţie asemănătoare sau apropiată de cea pe care nu o mai ocupă în acest proiect, nu a probat că ar fi depus o procedură de ocupare a unui loc de muncă cu atribuţii similare şi că din cauza amenzii primite în calitate de administrator al NN Pensii nu ar fi putut să ocupe acest post.", a argumentat avocata ASF.
 
Head-hunter, martor pentru Raluca Ţintoiu: Nu am întâlnit vreo companie care să nu aibă printre valori pe una legată de etică
 
Tot la ultmul termen a fost audiat şi Mircea Ţiplea, consultant senior în cadrul AMROP România, adus ca martor de avocatul Cosmin Vasile, cel care o apără pe Raluca Ţintoiu în acest dosar.
 
„Sunt head hunter, adică mă ocup cu recrutarea de poziţii de conducere pentru AMROP, o organizaţie globală de recrutare, prezentă în 15 ţări. În România este prezentă de 20 de ani. AMROP este lider pe acest segment de piaţă şi este între primii 10 la nivel mondial. În cadrul AMROP am poziţia de consultant senior, ceea ce înseamnă că în numele clienţilor recrutez poziţii de conducere/management. Am cunoscut-o pe Raluca Ţintoiu în momentul în care, după sancţionarea acesteia de ASF, am fost angajaţi de către NN pentru a recruta un înlocuitor pe postul ocupat anterior de reclamantă, ocazie cu care am dialogat şi cu aceasta. Nu am nici un interes în prezenta cauză şi nu am avut nicio relaţie cu pârâta (n.a ASF)", a spus consultantul.
 
Întrebat care este motivul pentru care a fost solicitat ca martor în acest proces, Ţintea Marius a precizat:
 
„Mi s-a cerut să depun mărturie asupra impactului pe care o astfel de decizie îl are în şansele găsirii altui loc de muncă. În practica de recrutare există un proces foarte important denumit verificarea referinţelor. În această etapă sunt realizate atât verificări din referinţe publice (de la informaţii apărute pe Google până la date apărute pe portalul instanţelor de judecată), cât şi referinţe private, ocazie cu care se intervievează foşti colaboratori ai celor selectaţi în lista scurtă, adică pe lista potenţialilor selectaţi pentru un anumit job, pentru a afla informaţii cu privire la competenţele profesionale şi valorile morale ale acestora. De regulă, nu includem pe lista scurtă persoanele cu un risc reputaţional. Ca o paranteză pe care aş dori să o fac cu privire la ce s-a considerat esenţial în recrutare pe parcursul istoriei acesteia, menţionez că dacă în anii '60-'70 accentul se punea pe calificări, în perioada anilor '80-'90 accentul se punea pe încredere, în prezent esenţială este considerată reputaţia. Menţionez că reputaţia, fiind un concept nu foarte uşor de definit, se consideră că are la bază percepţia. Legea nescrisă după care se ghidează organizaţiile este 'percepţia este realitatea'. Reputaţia unui lider are un impact asupra organizaţiei însăşi, asupra angajaţilor şi clienţilor. Dacă reclamanta ar dori să acceseze un post într-o industrie reglementată, adică într-o industrie în care numirea dumneaei face obiectul unei aprobări din partea unei instituţii de reglementare, este foarte puţin probabil ca un angajator să rişte să o angajeze ţinând cont de sancţiunea ce i-a fost aplicată. În ipoteza în care ar participa la un concurs pentru ocuparea unui post de conducere într-o industrie care nu e reglementată, de asemenea pot apărea probleme, deoarece majoritatea companiilor se ghidează după un set de valori pe care-l fac public atât în cadrul acestora cât şi faţă de partenerii de afaceri, de respectarea cărora depinde reputaţia. În toată activitatea mea nu am întâlnit vreo companie care să nu aibă printre valori pe una legată de etică sau moralitate.", a declarat consultantul chemat ca martor în apărarea fostei şefe NN Pensii”, a declarat acesta.
 
Ce s-ar întâmpla dacă Raluca Ţintoiu ar câştiga în instanţă? Riscul unei dificultăţi la angajare tot ar rămâne, mai ales pe piaţa din România unde actorii care depind de un reglementator nu ar dori 'să se pună rău' cu acesta. Acesta a fost momentul în care judecătorul l-a întrerupt pe consultantul în head-hunting, întrebându-l ce s-ar întâmpla 'în măsura în care, speculând, hotărarea din acest dosar i-ar fi favorabilă reclamantei'. Ar mai subzista vreunul dintre aceste riscuri sau tot ar mai rămâne ceva?
 
"Pragmatic vorbind, ceva tot va rămâne. Chiar şi în măsura în care actul de sancţionare ar fi anulat, tot ar rămâne riscul unei dificultăţi în angajare, cu atât mai mult în privinţa pieţei din România, unde actorii care depind de un reglementator nu ar dori 'să se pună rău' cu acesta. Însă, pentru majoritatea angajatorilor, o decizie care ar absolvi-o de sancţiune ar rezolva şi chestiunea reputaţională.", a răspuns consultantul.
 
Pentru ce fel de job şi poziţie ar fi calificată Raluca Ţintoiu, raportat la CV-ul acesteia?„Judecând prin raportare la CV-ul doamnei Ţintoiu, din perspectiva noastră, aceasta ar fi fost calificată să ocupe o funcţie de director general în cadrul unei organizaţii de talie mare în domeniul financiar sau în cadrul unei industrii în care domeniul financiar ar fi fost important.", a răspuns apoi consultantul la întrebarea adresată de avocatul fostei şefe NN pensii.
 
Ofensiva avocatei ASF: Aceasta a pus sub semnul întrebării competenţele şi mărturia martorului
 
Acesta a fost momentul în care avocata ASF, Raluca-Andreea Niculescu-Gorpin, a prezentat mai multe înscrisuri către judecător, punând în discuţie competenţa şi mărturia consultantului.
 
"Am făcut exact ce a spus consultantul. Am căutat pe Google, am căutat pe portalul instanţelor de judecată, aflând despre acesta nişte informaţii pe care cu permisiunea dvoastră aş dori să le prezentăm pentru a le valida sau invalida", a spus avocata ASF.
 
Aceasta a solicitat detalii de CV, despre dosarele contravenţionale pe care le are pe portalul instanţelor şi activitatea sa la firma Edy Holdings din Amsterdam.
 
"- Menţionez că am fost sancţionat contravenţional pentru depăşiri de viteză, dacă îmi aduc bine aminte, în 3 rânduri, am contestat sancţiunile în instanţă, în două situaţii am câştigat, iar într-un caz am pierdut. 
- În perioada 2010-2012 am ocupat o poziţie de director în Edy Holdings Amsterdam, atribuţiile mele fiind non-executive în domeniul de investiţii. Sunt economist de profesie, până în 2009 am activat în cadrul unor companii multinaţionale, cariera culminând cu aceea de director financiar al companiei Coca-Cola România şi Moldova. 
- După 2009, preocupările mele personale au fost în domeniul fondurilor de investiţii şi al antreprenoriatului, fiind acţionar singur sau cu partenera mea în companii din mai multe industrii: agricultură, logistică, ospitalitate şi consultanţă de afaceri (incluzând aici recrutarea de personal). Compania care deţine licenţa AMROP în România este deţinută de partenera mea. Din 2015, ocup o funcţie executivă în cadrul aceastei companii.", a răspuns Ţiplea.
 
Avocata ASF a precizat apoi că nu vede unde este experienţa de 18 ani în recrutare, solicitându-i acestuia explicaţii.
 
"Experienţa mea de 18 ani se referă la domeniul mai larg al managementului, iar nu la cel al recrutării de personal. Din poziţiile de management ocupate de-a lungul timpului, am avut mereu responsabilităţi pe domeniul de recrutare de personal. Din postura de consultant, fac acest lucru începând din 2015", a spus Ţiplea.
 
Avocata ASF a întrebat dacă ştie ca Raluca Ţintoiu să fi aplicat la vreun job similar după sancţiune.
 
"Nu am cunoştinţă dacă, după aplicarea sancţiunii, reclamanta a candidat pentru ocuparea unui post similar. Din câte cunosc, în prezent, reclamanta ocupă o poziţie la nivelul biroului central al NN, dar nu cunosc amănunte. Nu pot să precizez cu adevărat dacă ocuparea postului prezent afectează reputaţia reclamantei, întrucât nu cunosc amănunte despre acest post, însă presupun că mutarea ei pe un post în afara României s-a făcut tocmai în vederea evitării reputaţiei negative pe care dumneaei a căpătat-o în România. Percepţia mea este că alegând nu să-i întrerupă contractul de muncă al reclamantei, ci să-i ofere acesteia un alt post, NN a fost solidar cu aceasta.", a spus consultantul.
 

 

citeste totul despre: