Forbes: Viaţa de după FMI

Decizia Ungariei de a renunţa la acordul cu FMI a avut efecte pozitive pentru economia din ţara vecină, faţă de România de care investitorii se feresc în continuare. În mod paradoxal, ajutorul acordat de FMI creează mai degrabă suspiciune decât încredere în privinţa stabilităţii financiare a unui stat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ultima vizită a delegaţiei Fondului Monetar Internaţional la Bucureşti, care s-a încheiat la 4 august, a fost mai inflamată ca niciodată. Oameni de afaceri, dar şi lideri politici s-au pronunţat pentru întreruperea acordului de finanţare cu instituţia internaţională.

Citiţi şi:

Cine este FMI şi de ce a intrat în casele românilor?

Ce se întâmplă când un stat nu-şi poate rambursa împrumutul de la FMI?

„Aceşti domni nu ştiu nimic despre economia românească. La fel ca şi alţii, înaintea noastră, cred că ar trebui să găsim o metodă rapidă de a-i trimite acasă", a răbufnit Dinu Patriciu după întâlnirea pe care Asociaţia Oamenilor de Afaceri a avut-o cu reprezentanţii Fondului.

Aluzia era clară. România ar trebui să urmeze exemplul Ungariei care, la 19 iulie, a suspendat discuţiile cu reprezentanţii FMI din cauza neînţelegerilor legate de măsurile ce trebuie luate pentru respectarea deficitului bugetar.

Oamenii de afaceri au mers la întâlnirea cu reprezentanţii FMI cu o listă de propuneri pentru relansarea economiei. Printre cele mai importante puncte s-au aflat scăderea cotei unice la 10%, necesitatea reducerii TVA la 15%, amnistia fiscală şi restructurarea administrativă prin concedierea a 600.000 de funcţionari. Măsuri cu care, în mod paradoxal, reprezentanţii FMI au fost de acord, doar că relaţia cu Guvernul îi împiedică să le pună în aplicare.

Încrederea pieţelor

În schimb, Guvernul de la Budapesta a refuzat adoptarea de noi măsuri de austeritate pentru a se încadra în ţinta de deficit impusă de Fondul Monetar Internaţional şi a rupt acordul cu instituţia financiară. Premierul Orban a recunoscut că este posibilă o creştere a deficitului la 4,1% faţă de ţinta de 3,8% în acest an. În plus, pentru 2011 deficitul bugetar ar putea ajunge la 4,5% din PIB în condiţiile în care se doreşte o creştere economică de 2,6%.

Cu toate astea, cotaţiile forintului în raport cu euro şi-au revenit, la sfârşitul lunii iulie, la nivelul de dinaintea anunţului privind ruperea acordului cu FMI (17 iulie 2010). În aceste condiţii, socoteala de acasă a premierului Orban pare să se potrivească deocamdată cu cea din piaţa financiară.

Riscurile Ungariei

Întreruperea negocierilor dintre FMI şi Ungaria înseamnă că finanţarea deficitelor va fi asigurată exclusiv din împrumuturi contractate de pe piaţa financiară. Există economişti care consideră că, fără ajutorul instituţiilor finanţatoare internaţionale, Ungaria nu va putea să-şi îndeplinească obligaţiile în următorii doi ani.

De exemplu, Peter Montaldo, analist la Nomura, crede că posibilitatea Ungariei să se finanţeze singură, fără ajutorul FMI, este „un mit" şi că, după alegerile locale de la sfârşitul anului, vor fi reluate negocierile. Ungaria trebuie să achite 5,25 miliarde de euro în perioada 2011-2012, iar încheierea unui nou acord cu FMI ar fi permis ca o bună parte din această datorie să fie reeşalonată.

Executivul maghiar continuă însă negocierile cu UE, promiţând să se încadreze într-un deficit bugetar de 3,8% din PIB până la sfârşitul acestui an, pentru ca anul viitor să coboare sub limita de 3%. „Dacă ne vom înţelege cu UE şi vom ajunge la nivelul de 3%, atunci ne va fi mai uşor să atragem fonduri de pe piaţa financiară", declară optimist Orban.

Dacă pe termen scurt decizia ruperii acordului cu FMI a avut efecte pozitive, pe termen mediu ar putea apărea şi anumite riscuri. Principalul pericol ar fi devalorizarea puternică a forintului, ceea ce ar putea crea mari probleme sectorului bancar care s-ar confrunta cu o explozie a creditelor neperformante.

Sfidare

Ungaria sfidează politica de austeritate fiscală promovată în primul rând de UE, prin acordarea de facilităţi mediului economic, în loc să restrângă drastic cheltuielile bugetare. În final, pieţele financiare vor decide dacă strategia Ungariei a fost
câştigătoare sau nu.

Mai puteţi citi în numărul 37 al revistei „Forbes România":

Crizele nu se scriu la indigo. Istoria se repetă? Vom trăi la indigo Marea Depresie a anilor '30? Până la sfârşitul anului trecut, răspunsul ar fi fost afirmativ. Dar lumea a învăţat din erori şi măsurile luate la timp au rupt analogia cu trecutul.

Franciza, o afacere greu de pornit. Adrian Gheorghe vânează investitori locali dispuşi să parieze pe reţete verificate în străinătate. Şansele de a-i găsi scad odată cu adâncirea recesiunii.

Top 10 cele mai căutate paradisuri fiscale. Dacă eşti în căutarea unui loc în care să-ţi păstrezi banii în siguranţă sau să-ţi înregistrezi afacerile fără mari bătăi de cap, Forbes.com îţi pune la dispoziţie un clasament al celor mai bune state care îţi oferă un maximum de discreţie şi taxe mici. Sunt veritabile „paradisuri" pentru oamenii cu averi considerabile, în care totul se rezolvă fără întrebări suplimentare şi fără crize de nervi.

Afacerea StarCraft. Jocurile pe calculator sunt, în egală măsură, un drog pentru consumatori şi o mină de aur pentru in­ves­titori. Succesul fenomenului StarCraft se clădeşte pe pasiune, moarte şi profit.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările