Fondurile europene pentru contorizarea Capitalei - blocate de birocratie si de orgolii politice

Ingroziti de facturile pe care trebuie sa le plateasca la iarna, romanii se grabesc sa-si instaleze centrale termice. Ei vor sa monteze si contoare pentru apa calda, rece si energie termica in

Ingroziti de facturile pe care trebuie sa le plateasca la iarna, romanii se grabesc sa-si instaleze centrale termice. Ei vor sa monteze si contoare pentru apa calda, rece si energie termica in apartamente si la scara blocului pentru a nu mai fi nevoiti sa suporte pierderile de pe retea. Mai multi bucuresteni au telefonat la redactie, intrebandu-ne cui trebuie sa se adreseze pentru a achizitiona contoare si cat costa acestea. Deocamdata, operatiunea de contorizare a scarilor de bloc si apartamentelor din Bucuresti este in stand-by. In ciuda nenumaratelor promisiuni, RADET si Ministerul Industriei nu s-au apucat de treaba. Ministrul Dan Ioan Popescu s-a tot laudat ca va incepe contorizarea in Capitala din aceasta vara, insa programul ministerului a fost abandonat. Consortiul de firme Roterm, infiintat la initiativa MIR, nu poate vinde si instala contoare fara aprobarea RADET. Obligatia contorizarii revine RADET Potrivit OUG 348/iunie 1993, obligativitatea contorizarii consumului de energie termica revine furnizorului. Adica, RADET. "Cetateanul nu trebuie sa faca nimic. Contorizarea este un atribut al distribuitorului de servicii", ne-a declarat Mihai Popescu, purtator de cuvant al RADET, adaugand ca, daca centrala termica este proprietatea cetateanului, contorul pentru energie termica apartine RADET. Asa ca, bucurestenii sunt la mana RADET, care asteapta sa vina banii de la Banca Europeana de Investitii (BEI), peste 50 milioane de euro, pentru a contoriza Capitala. Desi creditul extern a fost obtinut la finele anului 2000, nici pana azi RADET n-a intrat in posesia banilor. Principalele cauze: birocratia locala si interesele politice. "Consilierii municipali refuza sa dea imputernicire primarului Traian Basescu sa semneze un acord subsidiar de imprumut intre Ministerul Finantelor si BEI", aflam de la Gheorghe Udriste, seful Unitatii de Implementare a Proiectului "Contorizarea vanzarii de energie termice si apa potabila in Bucuresti". Licitatia publica a avut loc pe 3 iulie, dupa care documentele au fost trimise la BEI, insa se sta pe loc pentru ca nu se aplica o lege, spune Udriste. Semnarea acordului subsidiar de imprumut este ultima conditie care trebuie indeplinita ca banca sa dea banii. De precizat ca Guvernul a aprobat creditul de la BEI in decembrie 2000 si Parlamentul l-a ratificat prin lege. "Contorizarea Capitalei cu finantare BEI va incepe din luna octombrie", spera Mihai Popescu. El spune ca au prioritate bucurestenii bun-platnici, cei alimentati de la puncte termice partial contorizate, precum si cei care au facturile platite la zi si sunt capete de retea. "Pe oameni nu-i costa nimic", afirma Popescu. Firmele participante la licitatia organizata de municipalitate au propus preturi ce variaza intre 300 si 400 euro pe contor. Oferta MIR era de 800-1.000 euro pentru un contor.