FMI: "România nu trebuie să obosească în implementarea reformelor"

Bucureştiul ar trebui să se orienteze cu prioritate către implementarea cu succes a setului de reforme impuse de acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi "să nu obosească în implementarea reformelor, a declarat miercuri Marek Belka, director în cadrul FMI, în urma unei întâlniri la Bruxelles a principalelor instituţii financiare internaţionale.

"Ne aflăm la o răscruce. Stabilizarea iniţială în statele afectate de criză trebuie să fie menţinută prin implementarea de reforme structurale care să permită reluarea procesului de convergenţă, evitând în acelaşi timp vulnerabilităţile mai vechi. După reuşite preliminare, trebuie să facem în continuare paşii care să asigure succesul pe termen lung", consideră oficialul.

România şi Letonia mai au multe de făcut pentru a respecta angajamentele asumate faţă de instutuţiile financiare care le-au împrumutat bani. "Unele state, inclusiv Letonia şi România, mai au de parcurs o bună parte din aranjamentul financiar şi trebuie să fie interesate mai ales de implementarea cu succes a acestora şi de evitarea oboselii, care să le împiedice în aplicarea reformelor", spune Belka, într-un discurs despre impactul crizei în noile membre UE.

Criza din Est provocată de şocuri extreme şi greşeli politice interne

Oficialul de la FMI a precizat că în cazul Poloniei şi Ungariei "trebuie analizat dacă să continue programele sau să încerce absolvirea".

"Vulnerabilităţile în statele central şi est-europene s-au acumulat în timp, dar a fost nevoie de o combinaţie neobişnuită de şocuri externe şi greşeli de politici interne pentru a ajunge la o criză. Fluxurile masive de capital au adus vulnerabilităţi macroeconomice şi structurale în majoritatea noile membre UE. Acestea au fost mai pronunţate în statele cu regim de curs fix, care au avut la dispoziţie mai puţine instrumente de contracarare a efectelor negative", afirmă el.

Printre principalele cauze care au pus pe butuci economiile central şi est europene se numără: "greşelile de politici interne", "atenţia insuficientă acordată slăbiciunilor din sectorul financiar local", "anii de răspunsuri fiscale inadecvate la problema intrărilor mari de capital" şi "lipsa reformelor instituţionale necesare pentru a sprijini convergenţa spre statele dezvoltate din Europa".

El a subliniat că, după primele tranşe, evoluţia fiecăreia dintre ţări a fost semnificativ diferită. "Dacă în Ungaria şi, în mare, în România tendinţa a fost de stabilizare, cea mai dramatică evoluţie a avut-o Letonia. Acolo, prima evaluare a fost întârziată câteva luni din cauza adâncirii crizei economice şi lipsei unor politici care să susţină reformele necesare. În joc au fost credibilitatea programului şi stabilitatea ţării", a completat Belka.