FMI pleacă din nou pe uşa din dos. Acordul cu finanţatorii internaţionali, suspendat temporar

FMI pleacă din nou pe uşa din dos. Acordul cu finanţatorii internaţionali, suspendat temporar

Andreea Schaechter, şefa misiunii FMI, nu a ajuns la un consens cu Guvernul asupra măsurilor economice propuse FOTO Adevărul

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale părăseşte iar România fără o scrisoare de intenţie, după ce Guvernul de la Bucureşti nu a acceptat scumpirea fără precedent a gazelor pentru populaţie şi disponibilizarea a mii de mineri. Astfel, acordul este în vigoare, dar temporar suspendat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Guvernul nu a ajuns la un acord cu delegaţiile Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE), după ce experţii internaţionali au solicitat creşterea abruptă a preţului la gaze naturale pentru populaţie şi CET-uri, dar şi restructurarea masivă a sectorului minier, respectiv Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia.
 
Premierul Victor Ponta a anunţat ieri că în aceste condiţii nu va fi semnată o scrisoare de intenţie, cele două părţi convenind ca în luna aprilie să fie discutate din nou cele două probleme. Astfel, acordul cu FMI este în vigoare, dar suspendat temporar, aşa cum este încă din vara lui 2014.
 
Aceasta nu este prima dată când delegaţia FMI pleacă fără o scrisoare de intenţie, cea mai recentă dispută fiind cea din vară, când FMI şi CE nu au fost de acord cu reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator, măsură pe care Executivul a implementat-o oricum şi este în vigoare de la 1 octombrie 2014. Şi atunci, FMI a plecat din România pe uşa din dos, adică fără să mai prezinte public rezultatul negocierilor cu guvernanţii români, aşa cum a procedat de fiecare dată.  
 

Scumpirea gazelor, soluţia magică a FMI

FMI a cerut majorarea, de la 1 aprilie, a preţului la gazele naturale vândute populaţiei şi centralelor electro-termice care produc căldură în marile oraşe, de la 53 de lei pe MWh la 62 de lei pe MWh, adică o scumpire cu 17%. Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere, iar astfel s-ar acumula noi datorii.
 
„Liberalizarea înseamnă creşterea preţului la gaze, ca să vorbim pe înţelesul tuturor. Până în aprilie, vom veni cu o propunere de calendar sustenabil, realist, care să ţină cont de ce este cu adevărat, nu de calcule pe hârtie care sunt mecanice şi de multe ori în realitate produc efecte negative“, a spus Ponta.
 
Anterior, Răzvan Nicolescu, fostul ministru al Energiei, a anunţat că a negociat la Bruxelles amânarea calendarului de liberalizare, din 2018 până în 2021, urmând ca în primele şase luni din 2015 să nu existe nicio majorare de preţ. El a afirmat că negocierea a fost făcută cu fostul Comisar European pentru Energie, Gunther Oettinger. Numai că, între timp, componenţa Comisiei Europene s-a schimbat.
 
Liberalizarea pieţei gazelor s-a terminat deja pentru firme, de la 1 ianuarie 2015 acestea funcţionând deja în piaţa liberă. În schimb, liberalizarea pentru populaţie este o problemă spinoasă, deoarece vechiul calendar de liberalizare avea un preţ-ţintă de 119 lei/MWh, pe când preţul pieţei este undeva în jurul a 85 de lei/MWh. Între timp, preţul petrolului a scăzut de la 115 la 58 de dolari pe baril din vară până acum. Gazprom leagă printr-o formulă preţul gazelor de cel al ţiţeiului, astfel că gazele de import ar trebui să se ieftinească.
 

Cărbunele e strategic, dar în pericol

Instituţiile internaţionale au cerut restructurarea „masivă şi radicală“ a Complexului Energetic Hunedoara şi a Complexului Energetic Oltenia, însă Executivul de la Bucureşti este de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria producătoare de energie pe bază de cărbune şi locurile de muncă, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector în câţiva ani în România. „Sper să ne înţelegem, dar în interesul României. 
 
Suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu vom accepta măsuri să ducă la dispariţia acestui sector esenţial pentru siguranţa noastră energetică şi dezvoltarea economico-socială a unor regiuni, Hunedoara, Gorjul în special, dar şi tot ce ţine adiacent“, a afirmat Ponta.
 
Complexul Energetic Oltenia extrage 95% din lignitul României şi asigură până la 30% din consumul intern de energie electrică. Compania are aproape 19.000 de angajaţi. Compania trebuia să fie listată cu 15% încă de anul trecut.
 
Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaţi, dintre care o parte activează în cele patru mine de huilă viabile din Valea Jiului, la care se adaugă termocentralele Mintia şi Paroşeni. Această companie produce 7% din energia electrică la nivel naţional. Anterior, Executivul s-a obligat să o privatizeze cu un investitor strategic.
 

Efectele eşuării negocierilor

Analistul economic Florin Cîţu consideră că FMI culege acum „ce a semănat“ şi că nu vor exista efecte pentru că România nu trage efectiv bani în cadrul acestui acord. „Nu cred că va avea vreun efect faptul că FMI pleacă fără o scrisoare de intenţie, este un acord în care România nu trage bani. Nu înţeleg de ce l-am semnat, s-a spus la momentul respectiv că ne dă credibilitate în rândul investitorilor şi ne putem împrumuta mai ieftin. Nu văd niciun efect că FMI pleacă fără o scrisoare de intenţie. Este îngrijorător faptul că iar amânăm din reforme, dar aşa ne-a obişnuit FMI în ultimii cinci ani. FMI semna scrisori de intenţie deşi nu se făceau reforme. Acum culege ce a semănat. Ca în 2005-2006, când am rupt acordul cu FMI, aceste reforme amânate se adună şi acest lucru costă“, a declarat el pentru „Adevărul“.
 
De altfel, şi preşedintele Comisiei de Buget-finanţe-bănci din Camera Deputaţilor, deputatul PSD Viorel Ştefan, a declarat că acordul este suspendat temporar, până se găsesc soluţii la nivel de experţi, dar că înţelegerea continuă.
 

CFR Marfă, din nou la privatizare

Autorităţile de la Bucureşti au convenit cu instituţiile financiare internaţionale reluarea privatizării CFR Marfă, după ce un astfel de proces a eşuat în anul 2013. Ponta a confirmat luni că Ministerul Transporturilor va demara procedura de selectare a consultantului pentru reluarea procesului de privatizare a companiei CFR Marfă. Analistul Florin Cîţu este sceptic cu privire la aceasta. „Nu cred că vom vedea reluarea privatizării CFR Marfă. Guvernele socialiste, şi nu numai cel din România, nu vor merge pe astfel de reforme, de privatizări, ar însemna creşterea şomajului, iar acest lucru nu şi-l doresc“, a spus el.

Mai puteţi citi:
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările