Fiscul dă vina pe insolvenţe pentru colectarea slabă la buget. Se pregăteşte terenul pentru un nou Cod al Insolvenţei, mai dur cu datornicii

Fiscul dă vina pe insolvenţe pentru colectarea slabă la buget. Se pregăteşte terenul pentru un nou Cod al Insolvenţei, mai dur cu datornicii

România este ţara în care cetăţenii se înghesuie la ghişee să-şi plătească taxele, dar colectarea nu e niciodată îndeajuns

Încasările statului din taxe şi impozite au crescut cu 5% în primele două luni din acest an, faţă de nivelul din 2013, însă se situează sub estimările Guvernului, iar Gelu Diaconu – preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) – dă vina pe numărul mare de insolvenţe şi folosirea frauduloasă a acestei proceduri pentru a evita plata taxelor către stat.

Într-un interviu pentru Hotnews, Diaconu a afirmat că anul trecut, din 12.900 de firme în insolvenţă, aproape 10.000 au dat faliment, bugetul alegându-se cu foarte puţin. El a spus că suma creanţelor bugetare ale firmelor aflate în insolvenţă totalizează 26 de miliarde de lei, circa 6 miliarde de euro, pentru contribuabilii cu active sau venituri de peste 10 milioane de lei. Din estimările referitoare la insolvenţele sub 10 milioane de lei s-ar mai aduna încă 1-2 miliarde de euro, mai spune el.
 
„Asta înseamnă circa 7-8 miliarde de euro creanţe bugetare aflate într-un stadiu sau altul al procedurilor de insolvenţă în derulare. Dacă la această sumă mai adaugaţi datoriile curente rezultate în urma procesului de insolvenţă ţi sumele care se află în contestaţii, aproape 15% din totalul încasărilor bugetare anuale (care sunt parte a programului de colectare) sunt imobilizate în proceduri de insolvenţă. După cum arată istoricul acestor proceduri, ele în cvasitotalitatea lor se transformă în arierate nerecuperabile. Şi atunci nu poţi să nu te întrebi dacă insolvenţa este într-adevăr în interesul mediului economic sau s-a transformat într-o procedură de fraudare a  bugetului de stat“, a declarat şeful Fiscului.
 
Recent, Ioana Petrescu – ministrul Finanţelor – declara recent că nu este mulţumită de încasările la buget. ANAF a colectat în primul trimestru al acestui an 42,426 miliarde lei, mai mult cu circa 5% faţă de perioada similară din 2013 (40,548 miliarde lei). Potrivit presei, Constantin Mihail, vicepreşedintele ANAF care avea ca sarcină colectarea veniturilor bugetare, a demisionat din funcţie, invocând motive personale.
 
Prevederi neconstituţionale
 
Codul Insolvenţei a generat anul trecut un scandal imens, după ce Guvernul a modificat prevederile prin ordonanţă de urgenţă, iar în acesta au apărut prevederi criticate de către mediul de afaceri şi practicienii în insolvenţă. Astfel, o insolvenţă nu trebuia să depăşească un an de zile, faţă de trei cât era anterior, iar Fiscul ar fi căpătat un statut favorizat între creditori.
 
Codul Insolvenţei nu a rămas în vigoare decât o săptămână, Curtea Constituţională găsind că încalcă în legea fundamentală. 
 
Ponta a atacat Curtea Constituţională când a respins Codul Insolvenţei
 
După decizia CCR, premierul Victor Ponta a acuzat că instituţia supremă sprijină evaziunea. „Legea pe care am adoptat-o combătea evaziunea fiscală la nivel naţional a acelor firme din toate domeniile care, pentru a nu plăti taxe şi impozite, intrau în mod voit în insolvenţă. Decizia de ieri a Curţii Constituţionale este un sprijin pentru evazioniştii fiscali şi o lovitură importantă nu doar pentru guvernul actual, ci pentru toate guvernele de acum încolo care vor încerca să aibă venituri mai mari la buget şi să prezinte companiilor corecte faptul că nu sunt dezavantajate. 
 
Când văd companii care au sute de milioane datorii la bugetul de stat şi, iată, prin decizia de ieri a Curţii Constituţionale sunt în continuare protejate să nu plătească taxe şi impozite, nu pot decât să constat o decizie care afectează grav dezvoltarea României în continuare. Împărţirea României între firme corecte, care plătesc taxe, şi şmecheri care nu plătesc taxe şi sunt protejaţi de Curtea Constituţională cred că este extrem de nocivă pentru societatea românească“, a spus Ponta.
 
Ponta vrea ca din vară să reducă cu  cinci puncte procentuale contribuţiile de asigurări sociale, măsură care are un impact estimat la 2,6 miliarde de lei.
 
Mai puteţi citi:
 
Ghidându-ne după noul program de guvernare şi după promisiunile ferme ale politicienilor de acum, în mai puţin de trei ani ar trebui să avem o economie performantă, cu oameni prosperi, o infrastructură de invidiat şi un stat puternic.
 
Condiţiile economice vor permite reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) şi neimpozitarea profitului reinvestit, iar aceste măsuri vor fi implementate curând, a declarat astăzi Florin Jianu, ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri, IMM-uri şi Turism.
 
Taxa pe valoarea adăugată şi contribuţiile sociale sunt considerate cele mai împovărătoare impozite din România de către antreprenorii care au răspuns unui sondaj realizat de KPMG România.
 
Guvernul a aprobat, miercuri seară, programul politic care actualizează programul de guvernare, documentul fiind transmis Parlamentului joi dimineaţă. Multe dintre prevederile prevăzute în actualul program se regăseau şi în vechiul program de guvernare. „Adevărul“ vă prezintă care sunt modificările apărute în planurile Cabinetului Ponta III de a guverna în următorii trei ani.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: