Digitalizare românească. Fiscul are 500 de aplicaţii inutile, pentru că cetăţenii tot trebuie să piardă timpul pe drumuri

Sabin Sărmaş, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României. Foto Actual de Cluj

La ANAF sunt vreo 500 de aplicaţii care nu au efectul dorit asupra cetăţenilor, acela de a le uşura declararea şi plata taxelor, a declarat într-un interviu Sabin Sărmaş, preşedintele nou-înfiinţatei Autorităţi pentru Digitalizarea României.

Una dintre primele măsuri decise de Guvernul Orban, în noiembrie 2019, a fost înfiinţarea Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), o structură aflată direct în subordinea Guvernului şi coordonarea primului ministru, care se ocupă de digitalizarea sectorului public, realizarea interoperabilităţii sistemelor informatice existente sau a celor care vor fi implementate, precum şi alfabetizarea digitală a cetăţenilor.

Într-un interviu acordat site-ului cursdeguvernare.ro, Sabin Sărmaş a afirmat că multe platforme trebuie transformate cu totul pentru că „nu fac altceva decât să digitalizeze birocraţia”.

„Lucrul care lipseşte, de fapt marea problemă a sistemelor existente, este lipsa de interoperabilitate. Nu te ajută cu nimic dacă ai o platformă digitală care emite un act pe care îl ştampilezi, pe care apoi îl printezi ca să mergi cu el la ministerul x sau y, să mai pierzi 2 ore pe drum. Adică, tu, cetăţean, ce ai câştigat? Foarte multe instituţii şi-au făcut – fără coordonare, fără o viziune integrată a statului şi fără oarecare standarde – soluţii digitale, aşa cum a crezut fiecare că are nevoie. Unele sunt bune, altele mai puţin bune. Unele pică, altele merg mai bine. Nu e totul rău, dar de asta senzaţia că nu e nimic.

Omul trebuie să simtă impactul pozitiv, dacă soluţiile nu au fost gândite cu impact pe cetăţean atunci le faci degeaba. Să vorbim, de exemplu, de ANAF, acolo sunt vreo 500 de aplicaţii făcute – o groază de aplicaţii… Nu aşa trebuiau făcute lucrurile…. adică, efectul nu este cel dorit. Cele mai numeroase plângeri formulate de cetăţeni sunt legate de plata impozitelor. Sigur, s-au făcut lucruri, dar s-au făcut într-un mod care nu corespunde cu standardele industriei”, a declarat Sărmaş.

Întrebat dacă există un inventar al sistemelor informatice din România, Sîărmaş a vorbit despre nevoia unui audit.

„Primul lucru pe care am zis că îl fac aici, bine, după ce am făcut OUG-uri şi HG-uri,  este un audit pe tot ce există azi sistem informatic în România. Mi-am dat seama că avem deja o informaţie foarte preţioasă aici, la ADR: ştim toate proiectele majore implementate în România, din ultimii ani, cu o valoare de peste 2 milioane de lei. Toate au trecut prin avizarea acelui CTE (Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informaţională – n. red), care astăzi e o structură care ne asistă. Avem deci date, o să vedem ce s-a făcut, care sunt soluţiile cu beneficiari mulţi pe care le putem interconecta”.

Sabin Sărmaş a fost numit în funcţia de preşedinte al ADR în luna decembrie a anului trecut. El are doar 34 de ani, este membru în PNL Cluj, având anterior calitatea de consilier local. Absolvent al UTCN, este IT-ist de profesie, unul dintre puţinii tineri cu viziune crescuţi de partid. Sărmaş a reuşit să pună pe picioare o firmă de servicii de software development (Cicada Technologies), fiind destul de cunoscut în branşa în care activează.

Conform Notei de fundamentare care însoţeşte Hotărârea de Guvern privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Autorităţii pentru Digitalizarea României, entitatea se organizează şi funcţionează ca structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, având rolul de a realiza şi asigura implementarea strategiilor şi a politicilor publice în domeniul digitalizării.

Noua entitate vizează atingerea unor obiective, printre care: digitalizarea sectorului public, dezvoltarea şi asigurarea interoperabilităţii între autorităţile şi instituţiile publice, dezvoltarea sistemelor de autentificare informatică şi interconectarea sistemelor informatice publice, dezvoltarea serviciilor publice electronice, implementarea la nivel naţional de sisteme informatice care furnizează servicii de eGuvernare, operarea de sisteme informatice ce furnizează servicii de eGuvernare, asigurarea securităţii cibernetice pentru sectorul public, implementarea inteligenţei artificiale în sectorul public.

ADR va primi finanţare integral de la bugetul de stat, prin Secretariatul General al Guvernului. Încasările obţinute din tarifele practicate de Autoritate vor fi virate integral la bugetul de stat.