Firmele intră în 2019 aşa cum au început 2018: cu o nouă Revoluţie Fiscală! Cu ce v-au greşit?

Cu ce a greşit mediul de afaceri românesc, fie antreprenori români mici şi mari, fie investitori străini, să îşi termine anul 2018 aşa cum au început şi încheiat anul 2017? Adică prin schimbări fiscale făcute peste noapte, care nu erau incluse în niciun program de guvernare.

În ultimii doi ani, a devenit o obişnuinţă pentru mediul de business să fie ameninţat şi lovit cu măsuri fiscale luate peste noapte, fără nicio consultare publică:

Februarie 2017: Eliminarea plafonului privind plata CAS şi a CASS 

Zeci de mii de angajaţi au fost afectaţi încă de la începutul anului 2017 de eliminarea plafonului de cinci salarii brute pentru contribuţiile la asigurările sociale (CAS) şi asigurările de sănătate (CASS), decisă de Guvern. Mai multe categorii de IT-işti, manageri sau bancheri, şi implicit firmele la care lucrează ei, au fost afectaţi de eliminarea plafonului. Firmele au fost luate astfel pe nepregătite şi au fost forţate să-şi ajusteze strategia financiară pentru tot anul 2017 în ceea ce priveşte angajaţii buni, plătiţi peste medie. 

2017: Taxarea suplimentară a contractelor part-time 

Contractele part-time sunt taxate mai mult de anul trecut, după ce guvernul a decis să impoziteze sute de mii de contracte de muncă în regim part-time la fel cum sunt impozitate contractele de muncă cu normă întreagă şi cu salariul minim pe economie. Taxarea a fost abuzivă, potrivit mediului de afaceri. Practic, din 2017 există obligaţia angajatorilor de a achita CAS şi CASS la nivelul salariului minim brut pentru salariaţii încadraţi cu normă parţială.  

Decembrie 2017 - Ianuarie 2018: Revoluţia Fiscală (Episodul I)

Revoluţia Fiscală (Episodul I), prin mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat, a influenţat negativ mediul de afaceri, dar mai importante este că acum, pe final de decembrie 2018, Firmele intră în 2019 fără ca transferul contribuţiilor să devină lege! Incertitudinea continuă din cauza faptului că acest subiect este în continuare legiferat prin ordonanţă de urgenţă şi, prin urmare, angajatorii privaţi nu ştiu ce să facă: dacă şi cum să mărească salariile brute ale angajaţilor în 2019.    

Decembrie 2018: Revoluţia Fiscală (Episodul II) 

Guvernul tocmai ce a adoptat în această seară Revoluţia Fiscală sau „Apocalipsa Fiscală“, aşa cum bine o numesc jurnaliştii.    

Principalele măsuri sunt plafonarea preţului la gaze şi energie în următorii trei ani, „taxa pe lăcomie“ şi reducerea comisioanelor de administrare a fondurilor de pensii private.   

Aceste măsuri afectează grav modele de afaceri ale unor domenii cheie, într-un mod complet lipsit de predictibilitate, nu face altceva decât să distrugă iremediabil încrederea între stat şi mediul de afaceri. 

Mediul de afaceri consideră că această ordonantă a fost elaborată fără o analiză serioasă şi fără o consultare cu specialişti în domeniile pe care le reglementează sau le impozitează. În lipsa acestei consultări, fiind rezultatul contribuţiei unui număr restrâns de persoane, ea conţine multe greşeli şi concluzii bazate pe analize eronate.  

Cu ce greşeşte oare mediul de business care îşi plăteşte lunar taxele dar nu este consultat atunci când sunt luate decizii care influenţează economia şi milioane de români? De ce mediul de business a ajuns să nu mai fie reprezentat de guvern? De ce România a ajuns singură ţara din Uniunea Europeană în care să fie distrusă iremediabil încrederea între stat şi mediul de afaceri?