Firme căpuşă româneşti sau firme căpuşă străine? Aceasta e întrebarea

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Între „căpuşele” româneşti şi „căpuşele” străine, parcă tot mai bune, pentru România, erau ale noastre!
Între „căpuşele” româneşti şi „căpuşele” străine, parcă tot mai bune, pentru România, erau ale noastre!

Scandalul Apa Nova aduce în prim-plan o dilemă importantă, în urmă cu 10-15 ani am negat tot ce era românesc şi ne-am uitat cu mare încredere către firmele străine. Astăzi scandalul, Apa Nova sau Volkswagen, arată că nici aceştia nu sunt mai buni.

În urmă cu 10 ani multe societăţi cu capital de stat erau „căpuşate” de către firme ale unor apropiaţi de conducerea acestor societăţi sau impuşi de mediul politic. Privatizarea societăţilor din sectorul gazelor naturale, a avut ca obiectiv şi înlăturarea firmelor căpuşă, astfel încât profitul societăţilor să nu mai fie împartit cu acestea.

Astfel, privatizarea companiilor de distribuţie şi electricitate – Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, prin vânzarea pachetului majoritar către ENEL Italia, Electrica Oltenia către CEZ Cehia, Electrica Moldova catre E.ON Germania, privatizarea Petrom prin vânzarea pachetului majoritar către OMV Austria, a Distriga Nord prin vânzarea pachetului majoritar către E.ON Germania, a Distrigaz Sud prin vânzarea pachetului majoritar către GDF SUEZ Franţa, concesionarea serviciilor de apă şi canal firmei Apa Nova, subsidiar al francezilor de la Veolia Franţa etc., au fost prezentate ca un success şi prin eliminarea firmelor ”căpuşă româneşti”, care pe bună dreptate, “sugeau” veniturile companiilor.

Timpul a trecut şi lumea a uitat despre acest fenomen. Fie la nivel de politică de firmă, fie la nivel de persoane din conducerea unor companii, fie, cel mai probabil, printr-o combinaţie între cele două direcţii, firmele ”căpuşă” au reapărut după privatizare.

Diferenţa faţă de „căpuşele româneşti” este însă una majoră.

Încerc să subliniez doar câteva dintre aceste diferenţe:

  • firmele sunt exclusiv propietatea unor cetăţeni/companii străine, în general de aceeaşi naţionalitate cu naţionalitate capitalului firmei căpuşate;
  • firmele sunt cu răspundere limitată, răspunznd în limita capitalului social, care adesea nu depăşeşte cateva sute de lei;
  • sunt firme care în general, încheie bilanţul cu profituri mici, respectiv cu contribuţii mici la bugetul României;
  • folosesc diferite metode, legale, de expatriere a câştigurilor către ţara lor de origine;
  • au un profit garantat, prin recunoaşterea acestora ca şi costuri la nivelul firmei ”căpuşate” de către autorităţile statului;
  • reprezintă una din explicaţiile, foarte puţin, prezentate a motivului creşterii preţului la utilităţi de zeci de ori în ultimii 15 ani în România (cca. 19 ori la gaze, cca. 17 ori la apă şi canal, cca. 11 ori energie electrică).

Aşa cum se întâmpla şi în urmă cu 10 ani, „căpuşarea” se făcea cu „binecuvântarea” reprezentanţilor României.

Ipocrizia românescă, speculată de capitalul străin, dar şi de „băieţii deştepţi”, mult mai deştepţi decât românii, fac ca actualele „căpuşări” să nu mai permită cel puţin ca banii astfel obţinuţi să rămână în România, aşa cum se întampla în trecut.

Între „căpuşele” româneşti şi „căpuşele” străine, parcă tot mai bune, pentru România, erau ale noastre!
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite