Facturile uriaşe ale românilor ar putea aduce profituri record celor mai mari producători de energie din ţară. Cum ar putea fi folosiţi aceşti bani

FOTO Shutterstock

Preţurile la gaze şi electricitate care au explodat în ultima perioadă şi care au provocat disperare printre români ar putea aduce profituri uriaşe celor mai mari producători de energie din România, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, transmite ZF.

Potrivit sursei citate, Hidroelectrica şi-a bugetat pentru anul acesta 1,12 miliarde de lei, dar ar putea încheia anul cu 2,5 - 2,8 miliarde de lei (circa 500-600 de milioane de euro), conform estimărilor ZF.

Calculele au fost făcute pornind de la bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei, preţurile medii estimate pentru 2021 pentru energia vândută pe contractele la termen şi estimările privind evoluţia producţiei. 

Sursa citată menţionează că, rezultatul net estimat este dublu faţă de cel de anul trecut şi de 2,5 ori mai mare faţă de cel bugetat, la o producţie prognozată de 17 TWh, cu 16% mai mare faţă de cea din 2020.

„Producţia companiei ar putea ajunge anul acesta la 17 TWh, pe fondul unui prim semestru foarte bun. Este greu de stabilit cum vor evolua lucrurile în a doua parte a anului, dar pragul de 17 TWh poate fi atins şi chiar depăşit“, spun surse din companie, potrivit ZF.

Coform estimărilor făcute pe baza datelor publice şi progno¬zelor legate de evoluţia preţului mediu pe contractele la termen, Nuclearelectrica ar putea termina anul cu un profit net de 800 de milioane de lei (circa 160 de milioane de euro).

Producătorul de energie nucleară a avut după primele şase luni ale anului un profit net de 385 de milioane de lei (circa 78 de milioane de euro), profitul net bugetat pentru întreg anul fiind de 562 de milioane de lei (115 milioane de euro).

La Hidroelectrica, statul român deţine un pachet de 80% din acţiuni şi un procent similar (82%) din Nuclearelectrica.

Astfel, de la Hidroelectrica statul ar putea lua din profitul de anul acesta sume cuprinse între 200 şi 400 de milioane de euro, în funcţie de rata de repartizare a profitului, iar la Nuclearelectrica sumele ar putea fi cuprinse între 60 şi 110 de milioane de euro, în funcţie de rata de repartizare a profitului, arată datele transmise de ZF.

În cazul în care statul va alege compensarea facturilor la energie ca principală măsură de protecţie a consumatorilor în faţa scumpirilor, atunci profiturile marilor producători de energie ar putea deveni sponsorii acestei decizii.

În acest context, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a transmis în urmă cu câteva zile că, efortul bugetar pentru compensarea facturilor la energie va fi acoperit anul acesta din dividendul suplimentar al Hidroelectrica, care este de 800 milioane lei.

„Efortul bugetar în anul acesta este acoperit integral numai din dividendul suplimentar al Hidroelectricii, care este de 800 milioane de lei. A fost un dividend suplimentar pentru că Hidroelectrica şi Nuclearelectrica sunt cele două companii care nu plătesc certificate de CO2, au costuri de producţie mai mici, dar vând la preţul pieţei, care este dat de cel mai mare preţ din piaţă. 

Cel mai mare preţ din piaţă este la energia produsă pe bază de cărbune, pentru că acolo se mai adaugă încă 60 de euro, luna trecută au fost 55, costul certificatelor de CO2. Bani există. La gaze avem sursă de finanţare şi din impozitul pe venitul suplimentar din dereglementarea preţului la gaze naturale, unde peste 85 de lei (pe MWh n.r.) se impozitează venitul obţinut cu 80%. Oricum, şi de acolo practic s-au dublat încasările la bugetul de stat din impozitul pe venitul suplimentar”, a explicat Virgil Popescu la TVR1, potrivit Agerpres.

Ministrul a subliniat că nu se pune problema să nu existe bani, deoarece se adună bani la buget, dar aceştia „trebuie să ajungă la români, să compenseze creşterea de preţuri”.