UPDATE Ponta: Avem acordul de principiu al FMI, deficitul bugetar va fi de 1,83% din PIB în 2015. Bugetul va fi gata până vineri, fără creşteri de taxe

Guvernul are acordul de principiu al Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene pe bugetul pentru anul 2015, acesta constituindu-se pe un deficit de 1,83% din Produsul Intern Brut (PIB) şi fără ca vreo taxă să fie majorată, a declarat premierul Victor Ponta. Discuţiile tehnice cu reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale continuă însă şi astăzi.

UPDATE Într-o declaraţie comună a delegaţiei FMI-Comisia Europeană se arată că echipele instituţiilor financiare internaţionale împreună cu autorităţile au ajuns la o înţelegere generală cu privire la bugetul anului 2015, în concordanţă cu ţintele din program, susţinut de un acord stand-by cu FMI şi de asistenţa CE pentru balanţa de plăţi. 

Proiectul de buget include o ţintă de deficit cash (care cuprinde cheltuielile efectuate - n.r.) de 1,8% din PIB şi un deficit de 1,2% din PIB în termeni ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor - n.r.). Acest lucru este în concordanţă cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) care, în anul 2015, se situează la 1% din deficitul PIB în termeni structurali (în bază ESA), pe fondul unei absorbţii mai mari a fondurilor Uniunii Europene.

O misiune comună care va avea drept scop o evaluare completă a programului se va afla la Bucureşti în luna ianuarie, se mai spune în declaraţie.

UPDATE  Declaraţia premierului Victor Ponta:

„Pe baza acestui acord de principiu vom finaliza bugetul, astfel că vineri dimineaţă să îl votăm şi să îl trimitem în Parlament. Nu se construieşte bugetul pe baza vreunei creşteri de taxe sau a vreunui impozit. Bugetul se închide fără a introduce nicio altă taxă sau impozit. Cota unică de 16% rămâne. Există o taxă care se reduce, de la 1,5% la 1%, probabil azi va fi la Camera Deputaţilor proiectul de lege care consfinţeste acest fapt, este vorba de taxa pe construcţiile speciale. Era un obiectiv fundamental.

Al doilea lucru: toate măsurile de stimulare economică sau solidaritate socială rămân: scăderea CAS cu cinci puncte procentuale, scutirea de impozit a profitului reinvestit, majorarea pensiilor cu 5%, dublarea alocaţiilor pentru copiii din familii sărace. La fel, creşterea salariului minim la 975 de lei de la 1 ianuarie şi la 1.050 lei de la 1 iulie. În 2015 vom plăti şi ultimele titluri excecutorii pe 2016", a afirmat Ponta.

El a spus că bugetul va fi construit pe venituri de 225 de miliarde de lei şi cheltuieli de 238 de miliarde de lei, circa 13 miliarde de fiind deficit, adică 1,83% din PIB. Bugetul se bazează pe o estimare de creştere economică de 2,5% în 2015, la fel ca şi cea din acest an. Prim-ministrul a mai spus că pentru cofinanţare vor fi alocate 19 miliarde de lei din bugetul de stat şi 9 miliarde de lei pentru autorităţile publice locale.

De asemenea, premierul a mai spus că toate acordurile privind creşterile de venituri din sistemul sanitar şi cel de educaţie sunt avute în vedere în realizarea bugetului pe 2015.

TVA redus în turism

Ponta a mai spus că TVA va fi redusă la 9% în turism, pentru pachetele all inclusive, cu un impact de doar 100 de milioane de lei la buget, motivând prin faptul că România avea probleme de competitivitate în acest domeniu. Contactat, Florin Jianu - ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri şi Turism - a afirmat că toate pachetele turistice care includ minim cazare, nu doar cele all inclusive, vor beneficia de TVA redus de la 24% la 9%, măsura incluzând nu doar mesele, ci şi toate tipurile de servicii din hotel. Premierul Ponta a anunţat marţi, după discuţia avută cu experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene, că TVA va fi redusă de la 24% la 9% pentru pachetele all inclusive din turism, o măsură cu un impact bugetar redus, dar care rezolvă o problemă de competitivitate.

"Dacă această tendinţă de creştere economică, de creştere a încasărilor bugetare, de încadrare în ţintele bugetare se menţine în primul semestru al anului viitor, urmează să stabilim noi măsuri de relaxare fiscală, şi mă refer aici în special la reducerea TVA pentru produsele agroalimentare“, a spus premierul.  

El a mai spus că 0,3% din PIB pentru creşterea cheltuielilor militare nu au putut fi obţinuţi deoarece reprezentanţii Comisiei Europene nu aveau mandat să discute acest lucru. Oficialul a spus că Guvernul va cere în continuare acest lucru la Consiliul European, deoarece România este la graniţa NATO, din cauza problemelor din Ucraina.

"Acel 0,3% din PIB în plus pentru cheltuielile bugetare nu este inclus, reprezentantul Comisiei Europene nu a avut mandat în acest sens. Am avut o discuţie cu domnul preşedinte Băsescu, voi discuta şi cu domnul preşedinte alea Iohannis, România va reveni cu această solicitare, însă o astfel de modificare se poate face numai în Consiliul European. Astăzi, reprezentantul Comisiei Europene a spus, pe bună dreptate, că nu are mandat şi că trebuie discutată o astfel de măsură în Consiliul European. Ce nu am obţinut sunt cele 0,3% pentru cheltuieli militare. Dacă le obţine domnul Băsescu în Consiliu pe 17-18 decembrie, e bine, dacă nu, domnul Iohannis va trebui să le obţină în discuţiile viitoare“, a spus premierul.  

Acesta a dat asigurări că taxele şi impozitele locale nu vor fi majorate în 2015. 

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale va reveni la Bucureşti la sfârşitul lunii ianuarie a anului viitor, pentru evaluarea acordului, actuala vizită fiind una tehnică, cu discuţii strict pe bugetul pentru 2015.  

Experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cei ai Comisiei Europene (CE) au venit la Guvern, pentru o discuţie cu premierul Victor Ponta privind bugetul pentru anul 2015 şi, în special, ţinta de deficit bugetar. Tot marţi dimineaţa a venit la Guvern şi Însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, potrivit Mediafax.

Suma discutată de cele două părţi pentru a fi alocate suplimentar pentru cofinanţarea proiectelor europene este echivalentă cu 0,4-0,5% din PIB, peste deficitul de 1,4%, au declarat surse din Guvern.

Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au cerut Guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea română a considerat-o inacceptabilă, luând astfel în calcul întreruperea discuţiilor dacă nu este agreat un deficit de 1,4%.

Ieri, după patru runde de negocieri între reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene, pe de-o parte, şi cei ai Guvernului, pe de altă parte, finanţatorii internaţionali ar fi acceptat un deficit bugetar de 1,4% din PIB în 2015, însă guvernanţii au negociat până târziu pentru obţinerea unui deficit de 1,7%-1,8% din PIB, derogarea de 0,3-0,4% fiind pentru cheltuieli de cofinanţarea a fondurilor europene şi pentru apărare. 

Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

Diferenţa de viziune dintre FMI şi CE, pe de-o parte, şi Guvernul român a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, în intervenţii televizate, care a precizat că această solicitare nu va fi acceptată sub nicio formă şi că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanţări la proiectele europene de investiţii.

Delegaţia Fondului Monetar internaţional şi a Comisiei Europene se află în România în perioada 2-10 decembrie pentru a discuta cu guvernanţii proiectul de buget pentru 2015. 

La începutul misiunii finanţatorilor externi în România, guvernanţii au anunţat că Executivul va negocia cu experţii FMI şi ai Comisiei Europene un deficit pentru 2015 de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi co-finanţare.

Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PIB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

Potrivit mai multor surse, simulările realizate în acest moment la Ministerul Finanţelor Publice vizează reducerea cheltuielilor prin tăieri de la aproape toate ministerele, fiind greu de crezut că experţii FMI şi CE ar accepta o proiecţie de majorare a veniturilor dincolo de ajustarea liniară cu estimarea de creştere economică nominală.

Atât Consiliul Fiscal, cât şi experţi din Ministerul Finanţelor estimează că este nevoie de o ajustare de cel puţin 15 milliarde lei, iar dacă se elimină cheltuielile de apărare şi co-finanţare este vorba de o gaură de acoperit de minim 10 miliarde lei.

Premierul Victor Ponta a solicitat Ministerului Finanţelor să facă simulări în special pe reducerea cheltuielilor, pentru a putea respecta promisiunea din campania electorală că taxele şi impozitele nu vor fi majorate în 2015.

Finanţele trebuie să acopere în principal găuri bugetare care vin din măsurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an şi care au dus şi la suspendarea acordului cu FMI şi CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii şi salarii peste indexarea cu rata inflaţiei.

Până în prezent Finanţele au anunţat doar că accizele exprimate exclusiv în lei şi îngheţate pentru 2015 la nivelul din acest an, la un curs 4,738 lei/euro, vor fi indexate în următorii ani cu rata anuală a inflaţiei calculată la finele lunii septembrie. 

Indicaţii despre intenţiile Guvernului în negocierile cu FMI a dat chiar ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, care a declarat că Executivul vrea să ceară derogare pentru cheltuieli suplimentare cu apărarea de circa 0,3% din PIB şi o parte din cofinanţările necesare în 2015, estimate la peste 10 miliarde de lei.

Surse oficiale au declarat pentru Mediafax că, în urmă cu două săptămâni, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a avut o întâlnire pe această temă cu comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici.

Întrucât execuţia bugetară din acest an a fost ţinută foarte strâns, în principal pe partea de investiţii publice, Finanţele au înregistrat la octombrie surplus bugetar, astfel că Guvernul a aprobat miercuri o a treia rectificare bugetară pentru plata unor beneficii salariale câştigate în justiţie şi a unor obligaţii ale ANRP.

Această rectificare nu ajută însă construcţia bugetară pentru anul 2015, întrucât ţintele convenite cu FMI şi Comisia Europeană vizează deficitul calculat potrivit ESA, ori drepturile salariale au fost deja introduse în deficitul ESA la momentul în care au fost câştigate şi au devenit o obligaţie certă pentru stat.

Mai mult, mutarea cheltuielilor de investiţii pentru 2015 creşte deficitul pe ESA şi va pune presiuni suplimentare pentru ajustări structurale, pentru ca România să atingă angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal.

Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a afirmat că propriile calcule, care indică pentru 2015 un deficit bugrtar mult peste 2,8% din PIB, diferă de prognoza Comisiei Europene şi estimările autorităţilor întrucât acestea au avut în vedere doar ce a fost publicat în Monitorul Oficial până în luna octombrie, iar de la acel moment Guvernul a mai aprobat o serie de acte normative cu impact fiscal.

Preşedintele Băsescu a declarat, joi, că îi aminteşte premierului că nu a fost în consens cu el privind reducerea CAS şi că l-a "atenţionat" că vor fi probleme în alcătuirea bugetului, adăugând că ştie că acesta ar avea dificultăţi şi nu ar vrea ca rezolvarea să fie o întrerupere a acordului cu FMI.

"Am auzit de la domnul prim-ministru Victor Ponta apelul la consens, spunând că a fost un adevărat consens cu CAS, cu reducerea CAS şi că efectul a fost foarte bun. Îi aduc aminte că nu a fost în consens cu mine. L-am atenţionat că va avea probleme majore în alcătuirea bugetului şi respectarea termenelor şi a Tratatului fiscal şi a angajamentelor pe care România le are de reducere a deficitului până la situaţia în care să nu ne mai creştem datoria publică, pentru că de fapt aici este cheia procesului de reducere continuă a deficitului. Să ajungem să nu mai împrumutăm bani pentru a executa bugetul. Ştiu că în momentul de faţă are dificultăţi, nu ştiu cum le va rezolva. Nu aş vrea însă ca rezolvarea să fie o întrerupere a acordului cu FMI, pentru că România a trecut de mult de faza la care nu era capabilă să ducă până la capăt un acord cu FMI", a spus Băsescu, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

El a menţionat că ţara noastră "a trecut demult de această fază" şi a arătat că, dacă nu s-ar continua acordul, ar fi "o mare bilă neagră" şi pentru Fond.

Mai puteţi citi: