Expert: Principalul risc pentru România îl constituie Brexitul, iar pentru 2017 îl reprezintă derapajul macroeconomic. Ce direcţii strategice trebuie să avem
0
Principalul pericol pentru economia României îl constituie ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană în urma referendumului organizat în data de 23 iunie, în vreme ce pentru anul viitor principala problemă o constituie derapajul macroeconomic, în urma căruia deficitul bugetar să crească peste limita de 3% din PIB, consideră Cezar Mereuţă, cercetător asociat al Centrului de Macromodelare Economică al Academiei Române.
De asemenea, el a punctat că România este meteodependentă, ceea ce face ca un an secetos să provoace o pierdere de două procente economiei.
„Pericolul este derapajul de la stabilitatea macroeconomice. Îmi este frică de derapaje. În 2017, conform Codului Fiscal, trebuie să scădem TVA, de la 20% la 19%. Tot în 2017, trebuie să eliminăm taxa pe stâlp. Ori, toate acestea la un loc, plus impactul noii legi a salarizării, ar putea să ne ducă la depăşirea deficitului de 3% din PIB. Deocamdată, suntem undeva la 2,85%, iar dacă depăşim 3% am intrat în vrie: din nou trebuie să facem împrumuturi iar agenţiile de rating ne descalifică din nou. Începe circul fără să fie criză.
Până atunci avem urmările Brexit-ului. Dacă Marea Britanie iese din UE, s-ar putea să ne confruntăm cu probleme la export, cu scăderea exportului, iar atunci lucrurile devin grave. Aş pune pe primul loc Brexit-ul“, a spus Mereuţă, în cadrul unui interviu pentru Agerpres.ro.
El spune că sănătatea şi educaţie sunt printre principalele puncte slabe ale României, alături de vânzarea de terenuri agricole către străini, aceasta din urmă afectând pe viitor resursa de materii prime pentru industria alimentară românească. De altfel, agricultura şi industria alimentară sunt văzute de către Mereuţă drept domenii de dezvoltare pentru România, alături de turism şi serviciile creative, cercetătorul punctând aici atât IT-ul, cât şi cercetarea (precum laserul de la Măgurele – n.r.), arhitectura, avocatura, ingineria sau cultura.
În fine, Mereuţă afirmă că România are nevoie pentru anii 2017 şi 2018 de acorduri cu Fondul Monetar Internaţional. „Pentru 2017 şi 2018 avem nevoie de acorduri, fără a fi însă operaţionale, fără să luăm bani. Avem nevoie mai ales că vine guvern nou, politic. Trebuie să fie o monitorizare. Eu nu am avut şi nu o să am, până la deces, niciodată încredere în soluţiile FMI, dar când ştii că vine FMI şi toţi sunt antipatici, parcă nu te ambalezi în măsuri populiste de anvergură“, a punctat cercetătorul Academiei Române.
Se încarcă comentariile...
