EXCLUSIV Cum răspunde Comisia Europeană acuzaţiei că prin gazoductul BRUA se golesc resursele de gaze naturale ale României

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

România este la o răscruce de drumuri. Ori devine un actor important pe piaţa energetică în Europa Centrală şi de Est ori ajunge pentru totdeauna prinsă în hăţişul intereselor ruseşti.

Pentru că în Comisia de Industrii şi Servicii s-a vehiculat ideea că gazoductul BRUA va goli resursele de gaze ale ţării noastre, am vrut să aflu de la Comisia Europeană care sunt planurile Bruxelles-ului cu gazul românesc şi cu ce ne ajută acest proiect de infrastructură energetică.

Peisajul este mult mai complex şi dezbaterile aprinse din Comisia de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor ridică miza jocului. Pe lângă interesele consumatorilor casnici care ar trebui să beneficieze de cel mai bun preţ posibil, pe tabla de şah se dispută rolul geopolitic al României în regiune, cine să beneficieze de accesul la resursele de gaze din Marea Neagră şi cine să gestioneze cantitatea de gaze transportată dinspre Azerbaijan spre Europa Centrală. Sunt foarte mulţi bani la mijloc şi foarte multe interese, mai ales la noi, în apele adânci şi tulburi ale politicii româneşti. În Europa anului 2017 se vorbeşte despre interconectarea resurselor energetice, eficienţă energetică şi protejarea consumatorului vulnerabil. În România anului 2017 se vorbeşte despre menţinerea actualei stări de fapt în care preţul este controlat de stat şi este lipsit de transparenţă.

Aşa că am vrut să aflu de la Maroš Šefčovič, vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu Uniunea Energetică, cum priveşte Bruxelles-ul procesul implementării gazoductului BRUA în ţara noastră şi ce rol are eliminarea preţului fix la producţia gazelor naturale.

„Europa Centrală şi de Est este probabil cea mai vulnerabilă regiune din Europa, în ceea ce priveşte securitatea energetică.“ Maroš Šefčovič

Adevărul: Există temerea că o piaţă liberă a gazelor, cu un preţ dereglementat, va declanşa o explozie a preţului, fapt ce se va reflecta în factura consumatorului final. Consideră Comisia Europeana că mecanismele de piaţă liberă pot să ofere un răspuns la aceste îngrijorări (tranzacţionarea trasparentă a gazelor naturale pe platforme centralizate, fluxul liber al gazelor naturale transfrontalier etc.)? Are Comisia Europeana în aceasta perspectivă o viziune de protecţie a consumatorului vulnerabil?

Maroš Šefčovič: Trebuie să introducem filosofia pieţei în stabilirea preţurilor la energie. Există, însă, modalităţi de a asigura o tranziţie pas cu pas care să atenueze o creştere potenţială a preţurilor pe termen scurt, în special după ce preţurile fuseseră reglementate sub costuri. Încurajăm să combatem cauzele profunde ale sărăciei energetice şi să ne concentrăm, de exemplu, pe măsurile de eficienţă energetică, cum ar fi izolarea clădirilor şi a caselor. Astfel, reducem facturile la energie, crescând sănătatea şi confortul oamenilor. În general, aunt de preferat instrumentele de politică socială bine direcţionate  faţă de reglementarea preţurilor la energie, care este destul de costisitoare şi nu este direcţionată corespunzător.

Care sunt avantajele concrete de care ar putea să beneficieze cetăţenii europeni prin existenţa unui hub energetic, mai ales cei din Estul Europei, regiune care este dependentă de o singură sursă de gaze naturale?

O piaţă care să funcţioneze bine şi să fie şi integrată sunt două condiţii prealabile pentru ca România să profite din plin de piaţa comună şi de Uniunea Energetică care o conectează la întreaga regiune. Datorită amplasării sale strategice şi a resurselor naturale, aceasta poate juca într-adevăr un rol crucial. Este important, totuşi, să integrăm în continuare piaţa energetică a României cu restul Europei, mai ales în ceea ce priveşte gazul natural.

Ce le spuneti politicienilor care afirmă că BRUA nu este decât un mod de a goli resursele de gaze naturale ale României şi că, de fapt, este un proiect gândit mai mult pentru export?

Coridorul bidirecţional Bulgaria-România-Ungaria-Austria, aşa-numitul BRUA, este un exemplu pozitiv al cooperării sub umbrela CESEC - în sine un exemplu de poveste de succes, care demonstrează că solidaritatea este o soluţie. România progresează bine în pregătirile BRUA şi am încredere că lucrările efective pot fi finalizate până la sfârşitul anului 2019.

Ce înseamnă BRUA pentru securitatea energetică a Europei Centrale şi de Est, inclusiv din perspectiva României, care are cel mai mic grad de dependenţă de gaze ruseşti din regiune?

Are o dimensiune regională şi europeană importantă. Europa Centrală şi de Est este probabil cea mai vulnerabilă regiune din Europa, în ceea ce priveşte securitatea energetică - aşa cum s-a arătat în testele de stres din 2014. Dar cu cât vedem că vor creşte cantităţile de energie care traversează frontierele europene, cu atât mai multe surse de aprovizionare devin disponibile pentru consumatorii noştri. Şi cu cât sunt disponibile mai multe surse de aprovizionare, cu atât mai sigură şi mai rezilientă este aprovizionarea noastră. De aceea, investiţiile în infrastructura regională de gaze naturale reprezintă un aspect cheie al Uniunii Energetice.

„Negociem cu Rusia având priorităţi clare în minte - aplicabilitatea legislaţiei UE, securitate energetică şi Ucraina.“ Maroš Šefčovič

Având în vedere poziţia recent exprimată a serviciului juridic al Consiliului UE cu privire la Nord Stream 2, cum va putea Comisia Europeană să îşi exercite atribuţiile de prezervare a securităţii energetice a UE, atâta timp cât Comisia a constatat deja că acest proiect nu răspunde dezideratelor de diversificare a aprovizionării cu gaze naturale a Uniunii Europene?

Preferinţa multor state membre, cel puţin jumătate dintre acestea, este de a avea un mandat de negociere cu Rusia, deoarece avem diferenţe de opinie nerezolvate în ceea ce priveşte cadrul legal, compatibilitatea proiectului cu obiectivele Uniunii energetice şi rolul Ucrainei ca ţară de tranzit -  ceea care, apropo, a fost susţinut în unanimitate de statele membre.

Din păcate, propunerea noastră pentru mandat este încă în Consiliu, în timp ce Preşedinţia Estoniei face tot posibilul pentru a progresa. Obstacolul este centrat în jurul  poziţiilor diferite ale serviciilor juridice, mai ales atunci când vine vorba de aplicabilitatea celui de-Al Treilea Pachet Energetic pentru conductele de gaze offshore.

Acesta este motivul pentru care intenţionăm să propunem o modificare a directivei privind gazele naturale, astfel încât să nu mai existe o ambiguitate sau un semn de întrebare cu privire la aceste chestiuni. Sperăm că acest lucru va ajuta Consiliul să-şi accelereze activitatea. Cel mai bun şi mai credibil lucru care trebuie făcut este să negociem cu Rusia având priorităţi clare în minte - aplicabilitatea legislaţiei UE, securitate energetică şi Ucraina.

Eficienţă energetică vs. preţ reglementat de stat

Prin strategia Uniunii Energetice, Comisia Europeană vrea să îi ajute pe consumatori să îşi asume dreptul de proprietate asupra tranziţiei energetice şi să beneficieze de noi tehnologii şi resurse pentru a-şi reduce costurile şi pentru a participa activ la piaţă, urmărindu-se totodată ca cei care sunt cu adevărat vulnerabili şi defavorizaţi să fie protejaţi.

În România, treaba stă în felul următor. Deşi aproape un sfert din cuantumul ajutoarelor este direcţionat către gospodăriile cele mai sărace, cu un venit de până la 155 lei pe membru de familie, datele arată că aproximativ 70% din gospodăriile cu astfel de venituri nu primesc niciun ajutor. Practic, sistemul de acordare a ajutoarelor nu identifică în mod adecvat consumatorii aflaţi în dificultate, iar peste jumătate din gospodăriile care primesc ajutoare se află în pragurile de venit superioare.

O altă problemă este că, în momentul de faţă, consumatorii casnici nu pot vedea în timp real consumul şi costul aferent gazului. Transparenţa lipseşte atunci când vine vorba de oferte de preţ şi de costul componentelor. Tranzacţionarea gazelor pe bursă concomitent cu liberalizarea preţurilor şi introducerea unor instrumente de măsurare a consumului pentru consumatorii casnici constituie un prim pas în acest sens, numai că la Bucureşti se spune că această liberalizare va conduce către o explozie a preţului. Ei bine, liberalizarea preţului la gaz pentru consumatorii industriali nu a provocat o creştere a acestui produs, ba din contră.

Reabilitarea termică a locuinţelor este un alt proiect de interes la Bruxelles pentru a creşte eficienţa energetică. Se dau şi bani europeni, dar cine să îi acceseze?! În multe cazuri, această operaţiune se face pe banii locatarilor, se mai dau şi ţepe... Treabă românească!

De ce este atât de importantă diversificarea resurselor de gaze

Gazoductul BRUA asigură un flux bidirecţional dinspre şi spre Europa Centrală, făcând joncţiunea cu TAP, gazoductul care va transporta gaze naturale din Azerbaidjan. Construcţia acestui gazoduct a fost demarată deja în Italia, Grecia şi Albania. Conducta TAP se va conecta la TANAP la graniţa Turciei cu Grecia. Practic, prin TAP şi BRUA vor fi alimentate cu gaz azer extras din zăcămintele uriaşe descoperite Shah Deniz II aproximativ 13 ţări: Italia, Grecia, Albania, Bulgaria, Bosnia, Muntenegru, Ungaria, România, Austria, Franţa, Marea Britanie, Elveţia şi Austria.  

image

Chiar dacă România va alege să nu exploateze gazele din Marea Neagră şi nu va conecta zăcămintele de-acolo cu BRUA, ţara noastră oricum va avea de câştigat din taxele de tranzit. Într-un scenariu în care gazul azer ar putea fi mai ieftin, România ar putea să-şi protejeze resursele de gaze naturale din Marea Neagră pentru alte vremuri. Condiţia pusă de Comisia Europeană ţării noastre, întrucât BRUA este finanţat cu bani europeni, este ca Parlamentul să nu pună bariere comerciale şi fizice în calea fluxului liber de gaze naturale şi să creeze o piaţă liberă unde gazul să poată fi tranzacţionat pe mai multe burse, nu doar pe una, creând un monopol de stat. În Comisia de Industrii, însă, planurile sunt altele. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite